Rușii își reduc achizițiile de imobile în Turcia, dar păstrează coroana cumpărătorilor străini

23 Ian. 2025, 10:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Ian. 2025, 10:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Rușii au rămas pe primul loc în topul cumpărătorilor străini de proprietăți în Turcia în 2024, conform datelor Institutului de Statistică din Turcia (TUIK). Această performanță vine în ciuda unei scăderi semnificative a numărului de tranzacții realizate de cetățenii ruși.

În 2024, rușii au achiziționat 4.867 de proprietăți în Turcia, ocupând locul întâi între cumpărătorii străini. Pe locul al doilea s-au clasat cetățenii iranieni, cu 2.166 de achiziții, urmați de ucraineni, care au realizat 1.631 de tranzacții.

Deși își mențin poziția de lideri, activitatea rușilor pe piața imobiliară turcă a scăzut considerabil comparativ cu anii anteriori. În 2023, aceștia au achiziționat peste 10.500 de proprietăți, iar în 2022, pe fondul războiului din Ucraina și al mobilizării parțiale din Rusia, au înregistrat un record de 16.300 de tranzacții, reprezentând 24% din achizițiile străinilor.

Scăderea activității rușilor pe această piață poate fi explicată prin mai mulți factori. În 2023, Turcia a majorat suma minimă necesară pentru obținerea permisului de ședere prin investiții imobiliare la 200.000 de dolari, de la 50.000 de dolari în orașele mici și 75.000 în metropole. Potrivit Irinei Moșeva, partener la Intermark Global, noile reguli au redus atractivitatea Turciei pentru cetățenii ruși.

De asemenea, slăbirea rublei și creșterea costului vieții în Turcia au fost bariere suplimentare. Alte dificultăți includ sancțiunile internaționale care complică transferurile financiare și faptul că mulți ruși și-au realizat deja planurile de relocare în anii precedenți.

În același timp, rușii au început să găsească modalități de a achiziționa imobile în Europa, chiar și în contextul restricțiilor impuse de sancțiuni. Conform Intermark Global, în prima jumătate a anului 2024, 35% dintre tranzacțiile imobiliare ale rușilor s-au desfășurat în Uniunea Europeană, un procent mai mare față de 2022, când sancțiunile și închiderea programelor de „vize de aur” au redus considerabil accesul la piața europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Feb. 2025, 13:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
06 Feb. 2025, 13:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei (BNM) a majorat pentru a doua oară în acest an rata de bază, ajungând la 6,5%, o decizie menită să temperzeze inflația care a accelerat la sfârșitul anului 2024 și care se îndreaptă spre 10% anual. Această măsură, teoretic, ar trebui să descurajeze consumul excesiv prin creșterea dobânzilor la creditele de consum, dar efectele acesteia sunt mult mai complexe și afectează diferit diverse categorii de împrumuturi.

Conform economistului Veaceslav Ioniță, statul este prima victimă a majorării ratelor de bază, deoarece aceasta determină o creștere imediată a dobânzilor la Valorile Mobiliare de Stat (VMS). O majorare de 10 puncte procentuale a ratei de bază duce la o creștere a dobânzilor VMS cu 8,2 puncte procentuale. De exemplu, în ianuarie 2025, Guvernul s-a împrumutat cu 4,5 miliarde lei la o dobândă de 7,4%, mai mare cu 0,75 puncte procentuale față de decembrie 2024. Doar pentru împrumuturile din ianuarie, Guvernul va trebui să plătească 34 milioane lei suplimentar din cauza majorării dobânzii.

Creșterea ratelor nu afectează imediat creditele ipotecare, dar influența se va resimți în câteva luni. La o majorare a ratei de bază cu 10 puncte procentuale, creditele ipotecare se scumpesc cu 3,2 puncte procentuale. De asemenea, recent, dobânzile pentru creditele ipotecare au crescut cu 1,1 puncte procentuale, ajungând de la 7% la 8%. Astfel, un credit ipotecar mediu de 1,3 milioane lei va însemna un cost lunar suplimentar de aproximativ 1.200 lei pentru noii debitori.

În ceea ce privește creditele de consum, aceste tipuri de împrumuturi sunt cel mai puternic afectate de majorarea ratei de bază, cu o scumpire de 6,2 puncte procentuale. Chiar și așa, moldovenii continuă să se împrumute, indiferent de dobânzi. În 2021, în ciuda dobânzilor scăzute sub 5%, au fost luate 130.000 de credite noi, un record la acea vreme. În 2024, deși dobânzile s-au dublat și au depășit 10%, moldovenii au stabilit un nou record istoric, cu aproape 210.000 de credite noi.

BNM își propune să reducă inflația prin descurajarea consumului pe bază de credit, însă experiența din 2024 arată că populația s-a adaptat la dobânzile mari și continuă să se împrumute. Totuși, această politică afectează indirect Guvernul, prin creșterea costurilor de împrumut, dar și pe cei care doresc să ia credite ipotecare.

Economistul Ioniță subliniază că majorarea inflației este de scurtă durată, iar în a doua jumătate a anului 2025, se preconizează o reducere a ratei de bază și, implicit, o scădere a dobânzilor pentru toate tipurile de împrumuturi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală