Rușii își reduc achizițiile de imobile în Turcia, dar păstrează coroana cumpărătorilor străini

Rușii au rămas pe primul loc în topul cumpărătorilor străini de proprietăți în Turcia în 2024, conform datelor Institutului de Statistică din Turcia (TUIK). Această performanță vine în ciuda unei scăderi semnificative a numărului de tranzacții realizate de cetățenii ruși.

În 2024, rușii au achiziționat 4.867 de proprietăți în Turcia, ocupând locul întâi între cumpărătorii străini. Pe locul al doilea s-au clasat cetățenii iranieni, cu 2.166 de achiziții, urmați de ucraineni, care au realizat 1.631 de tranzacții.

Deși își mențin poziția de lideri, activitatea rușilor pe piața imobiliară turcă a scăzut considerabil comparativ cu anii anteriori. În 2023, aceștia au achiziționat peste 10.500 de proprietăți, iar în 2022, pe fondul războiului din Ucraina și al mobilizării parțiale din Rusia, au înregistrat un record de 16.300 de tranzacții, reprezentând 24% din achizițiile străinilor.

Scăderea activității rușilor pe această piață poate fi explicată prin mai mulți factori. În 2023, Turcia a majorat suma minimă necesară pentru obținerea permisului de ședere prin investiții imobiliare la 200.000 de dolari, de la 50.000 de dolari în orașele mici și 75.000 în metropole. Potrivit Irinei Moșeva, partener la Intermark Global, noile reguli au redus atractivitatea Turciei pentru cetățenii ruși.

De asemenea, slăbirea rublei și creșterea costului vieții în Turcia au fost bariere suplimentare. Alte dificultăți includ sancțiunile internaționale care complică transferurile financiare și faptul că mulți ruși și-au realizat deja planurile de relocare în anii precedenți.

În același timp, rușii au început să găsească modalități de a achiziționa imobile în Europa, chiar și în contextul restricțiilor impuse de sancțiuni. Conform Intermark Global, în prima jumătate a anului 2024, 35% dintre tranzacțiile imobiliare ale rușilor s-au desfășurat în Uniunea Europeană, un procent mai mare față de 2022, când sancțiunile și închiderea programelor de „vize de aur” au redus considerabil accesul la piața europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruși #achizitii #imobile #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Motorina scumpă și porumbul ieftin pun o presiune tot mai mare asupra marjelor fermierilor din Republica Moldova, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit calculelor sale, agricultorii ajung să „plătească” tot mai mult combustibilul printr-o cantitate mai mare de recoltă.

Economistul explică faptul că, pentru un fermier, prețul motorinei nu înseamnă doar suma achitată pentru un litru, ci și câte kilograme de porumb trebuie vândute pentru a cumpăra acel litru de combustibil. În momentul în care motorina se scumpește, iar porumbul se ieftinește, o parte mai mare din producție este consumată doar pentru acoperirea cheltuielilor cu combustibilul.

Astfel, în aprilie 2025, la un preț al motorinei de 18,40 lei/litru și un preț mediu de export al porumbului de 4,53 lei/kg, un litru de motorină echivala cu aproximativ 4,1 kg de porumb.

În aprilie 2026, situația s-a schimbat radical. La un preț de 34,19 lei/litru pentru motorină și 4,11 lei/kg pentru porumb, un litru de combustibil ajungea să „coste” circa 8,3 kg de porumb.

Potrivit lui Rija, motorina s-a scumpit cu aproape 86%, în timp ce porumbul s-a ieftinit cu peste 9%. În consecință, cantitatea de porumb necesară pentru cumpărarea aceleiași cantități de motorină a crescut cu aproximativ 105%.

La un consum ipotetic de 47 de litri de motorină pentru un hectar, costul combustibilului crește de la aproximativ 865 de lei la 1.607 lei/hectar. Exprimată în producție agricolă, cheltuiala urcă de la circa 191 kg la 391 kg de porumb pentru fiecare hectar.

Diferența este de aproximativ 200 kg de porumb la hectar, necesare suplimentar doar pentru acoperirea motorinei. Pentru o exploatație de 1.000 de hectare, acest lucru ar însemna, în aceleași condiții de consum, aproximativ 742.000 de lei în plus la factura pentru combustibil.

Economistul arată că nici reducerea ulterioară a prețului motorinei nu a readus raportul la nivelurile anterioare. În iulie 2026, la un preț al motorinei de 26,67 lei/litru și al porumbului de 4,37 lei/kg, necesarul era de aproximativ 287 kg de porumb la hectar, comparativ cu circa 230 kg în iulie 2025.

Astfel, chiar și după ieftinirea motorinei față de vârful din aprilie, fermierii trebuiau să aloce cu aproximativ 25% mai mult porumb pentru aceeași cantitate de combustibil decât cu un an înainte.

Iurie Rija precizează că această comparație este orientativă, deoarece prețul mediu de export nu este același cu prețul încasat direct de fermier, iar motorina cumpărată angro poate avea un alt preț decât cel de la pompă. De asemenea, consumul diferă de la o exploatație la alta, în funcție de tehnologia folosită și utilaje.

În opinia economistului, problema de fond este capacitatea veniturilor din recoltă de a acoperi întregul cost de producție. Motorina, îngrășămintele, finanțarea și logistica sunt plătite din aceeași tonă de porumb, iar dacă producția la hectar scade din cauza secetei, presiunea asupra costului fiecărei tone devine și mai mare.

#porumb #fermieri #motorina