Rușii vizați de sancțiuni au active de 1,6 miliarde de dolari în Bahamas

Bahamas a identificat active de 1,6 miliarde de dolari în sistemul său financiar legate de entităţi ruseşti sancţionate de naţiunile occidentale, a declarat ministrul de stat din Bahamas pentru afaceri juridice, în Parlament, transmite Reuters.

În această lună, Bahamas a ordonat oprirea tuturor tranzacţiilor cu entităţile ruse şi belaruse aflate sub incidenţa sancţiunilor după invadarea Ucrainei de către Rusia, iar ulterior a declarat că a găsit active de 3 miliarde de dolari ai căror proprietari sunt legaţi de Rusia.

”Există trei persoane identificate şi o companie cu active în valoare de aproximativ 1,6 miliarde de dolari”, a declarat Jomo Campbell, miercuri, într-o declaraţie către Parlament.

”Din activele enumerate mai sus, doar 7,5 milioane de dolari sunt active aflate în custodie într-un portofoliu de gestionare a activelor, iar cea mai mare parte din sumă – 1,6 miliarde de dolari – sunt active ale unei companii private deţinute într-o structură fiduciară din Bahamas, şi nu depozite bancare”, a spus Campbell.

Campbell nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de detalii privind identitatea proprietarilor acelor active. Rusia numeşte acţiunile sale în Ucraina o ”operaţie specială”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Bahmas #ruși #active

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.