Salariile s-au majorat cu doar 1,3% în trimestrul doi. Au fost erodate de inflație

Câștigul salarial mediu lunar brut, la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare, a constituit 12175,9 lei, fiind în creștere cu 17,3%, însă raportat la inflație majorarea a fost de doar 1,3%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele evidențiază variația câștigului salarial mediu lunar în diferite domenii economice în trimestrul II 2023. Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar au fost înregistrate în următoarele activități:

Informații și comunicații – 30521,3 lei
Activități financiare și de asigurări – 24704,0 lei
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 18382,2 lei.

În contrast, cele mai mici valori ale câștigului salarial mediu lunar au fost înregistrate în:

Activități de cazare și alimentație publică – 7445,8 lei
Agricultură, silvicultură și pescuit – 7643,0 lei
Artă, activități de recreere și agrement – 9047,8 lei.

Comparând trimestrul II 2023 cu aceeași perioadă a anului anterior, creșterea câștigului salarial a fost evidentă în toate sectoarele economice. Cele mai semnificative creșteri au fost înregistrate în:

Transport și depozitare – cu 27,7%
Artă, activități de recreere și agrement – cu 24,6%
Activități de servicii administrative și activități de servicii suport – cu 23,0%.

Comparativ cu trimestrul I 2023, creșterea câștigului salarial a fost de 6,0%. În acest sens, cele mai semnificative creșteri au avut loc în:

Activități financiare și de asigurări – cu 13,8%
Sănătate și asistență socială – cu 12,1%
Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 11,2%.

În ceea ce privește numărul mediu al salariaților, acesta a rămas în principal la același nivel în trimestrul II 2023, comparativ cu aceeași perioadă din 2022. Totuși, există variații notabile în anumite sectoare economice. Numărul mediu al salariaților a crescut cel mai semnificativ în:

Activități de cazare și alimentație publică – cu 37,9%
Informații și comunicații – cu 7,0%
Alte activități de servicii (inclusiv activități ale organizațiilor patronale, sindicale, repararea calculatoarelor și altor articole personale, activități de servicii personale etc.) – cu 5,5%.

Pe de altă parte, cele mai mari scăderi ale numărului mediu de salariați în trimestrul II 2023, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, au avut loc în activitățile:

Tranzacții imobiliare – cu 9,5%
Activități profesionale, științifice și tehnice – cu 6,1%
Industrie – cu 3,7%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#majorare #inflație #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.