Alertă! Ne pleacă profesorii

Numărul angajaților din învățământ s-a redus cu 2% în trimestrul doi al anului 2023 față de trimestrul similar al anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele BNS relevă că numărul mediu al salariaților (în echivalent timp complet) a constituit 623,6 mii de persoane, iar 14,7% sunt angajați în învățământ.

Salariul mediu brut în învățământ a constituit în trimestrul doi al anului 2023 – 9 950 de lei, cu 20% mai mare față de trimestrul similar al anului 2022.

Învățământul din Republica Moldova se confruntă în continuare cu o serioasă criză de cadre, mai ales în mediul rural, punând sub semnul întrebării calitatea procesului educațional. Școlile luptă să găsească profesori pentru a asigura predarea diverselor discipline. Într-o încercare de a face față acestei situații, mulți profesori au fost nevoiți să se recalifice și să predea discipline în care nu au fost inițial pregătiți. De exemplu, un profesor de matematică ar putea fi pus să predea fizica sau chiar alte materii în funcție de necesități.

Este important de subliniat că această criză de profesori nu este rezultatul doar al factorilor economici, ci și al lipsei de atracție a profesiei învățătorului în rândul tinerilor. Remunerațiile mici, lipsa de recunoaștere socială și lipsa perspectivelor de dezvoltare profesională sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă această categorie profesională.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul Educației, Dan Perciun, a spus că autoritățile vor începe la sfârșitul acestui an negocierile privind comasarea școlilor mici. În procesul de discuții vor fi implicați directorii, profesorii dar și părinții care-și duc copiii în școlile vizate de reformă, pentru care guvernul pregătește un program de stimulente. De asemenea, ministrul susține că sistemul educațional duce o lipsă de circa 8.000 de profesori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#invatamint #criză #profesori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.