Petrecerea a ajuns la final: Una dintre resursele principale care ţine lumea în priză e pe terminate

Lumea s-ar putea confrunta cu o penurie de litiu, pe măsură ce cererea pentru acest metal creşte, iar unii analişti estimează că aceasta ar putea apărea chiar din 2025, scrie CNBC.

BMI, o unitate de cercetare a Fitch Solutions, s-a numărat printre cei care au prezis un deficit de aprovizionare cu litiu până în 2025. Într-un raport publicat recent, BMI a atribuit în mare parte acest deficit cererii de litiu din China, care depăşeşte oferta.

„Ne aşteptăm la o creştere anuală medie de 20,4% de la an la an pentru cererea de litiu din China, numai pentru vehiculele electrice, în perioada 2023-2032”, se arată în raport.

În schimb, oferta de litiu din China va creşte cu doar 6% în aceeaşi perioadă, a precizat BMI, adăugând că acest ritm nu poate satisface nici măcar o treime din cererea prognozată.

China este al treilea mare producător mondial de litiu, care este un element esenţial în bateriile vehiculelor electrice.

În 2021, lumea a produs 540.000 de tone de litiu, iar până în 2030, Forumul Economic Mondial estimează că cererea globală va ajunge la peste 3 milioane de tone.

Conform previziunilor S&P Global Commodity Insights, vânzările de vehicule electrice vor ajunge la 13,8 milioane în 2023, dar vor creşte vertiginos până la peste 30 de milioane până în 2030.

„Credem în mod fundamental într-o penurie pentru industria litiului. Previzionăm o creştere a ofertei, desigur, dar cererea va creşte într-un ritm mult mai rapid” a declarat Corinne Blanchard, director de cercetare în domeniul litiului şi al tehnologiilor curate la Deutsche Bank.

Până la sfârşitul anului 2025, Blanchard vede un „deficit modest” de aproximativ 40.000 până la 60.000 de tone de carbonat de litiu echivalent, dar prevede un deficit mai mare, care se ridică la 768.000 de tone până la sfârşitul anului 2030.

„Lanţul global de aprovizionare cu baterii ar putea să se confrunte din nou cu un deficit de litiu spre sfârşitul acestui deceniu, când creşterea ofertei ar putea să nu ţină pasul cu cea a cererii”, a declarat Susan Zou, vice-preşedintele Rystad Energy.

În acest scenariu, Zou a spus că preţurile litiului ar putea urca la maximele lor istorice din 2022, ceea ce, la rândul său, ar creşte costurile de producţie a bateriilor.

Preţurile carbonatului de litiu au urcat la un nivel record de aproape 600.000 de yuani pe tonă în noiembrie 2022, de peste 12 ori mai mult decât preţurile din ianuarie 2021.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#resursa #litiu #rezervă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.