Salutări din Estul sălbatic! Companii din Moldova, asociate cu temuta grupare de hackeri din Rusia

Fost asociat cu un devalizator de bănci și fonduri de pensii, un rus a investit în România în proiecte rezidențiale și o cramă de vinuri, potrivit unei investigații publicată de ziare.com

Bănci și fonduri de pensii

Sergey Magidov a fost, în anii ’90, director în banca rusească Globex, deținută de oligarhul Anatoly Motylev. În urma crizei financiare de la începutul anilor 2000, banca a intrat în incapacitate de plată. De fapt, au existat suspiciuni că banca fusese devalizată de Motylev și angajații săi apropiați, dar frauda a fost mușamalizată.

Cu toate acestea, în 2009, statul a preluat banca prin fondul de investiții de stat VEB injectând în ea 80 de miliarde de ruble (în jur de 5 miliarde de dolari) în încercarea de a o salva. Câțiva ani mai târziu, Globex a fost închisă definitiv.

La sfîrșitul aceluiași an 2009, câțiva foști angajați de la Globex Bank (printre care și Sergey Magidov) au cumpărat, pentru fostul lor patron Motylev, RBC Bank. La scurt timp, noua achiziție a fost redenumită AMB, adică inițialele lui Anatoly Motylev și Bank.

Apoi, Motylev preia încă trei bănci: Tula Industrialist, M-Bank și Rossiyskiy Kredit Bank. Motylev figura ca acționar doar la ultima bancă, restul fiind deținute prin interpuși. În total patru bănci.

Între 2013 și 2014, Motylev continuă investițiile financiare și câștigă controlul, direct sau prin interpuși (inclusiv prin Magidov), asupra a șapte fonduri private de pensii rusești (cel mai mare fiind Sberfond RESO) construind o adevărată piramidă financiară. Șapte fonduri de pensii care dețineau economiile a peste un milion de ruși, în valoare de 60 de miliarde de ruble.

Fondurile de pensii au fost pentru Motylev nimic mai mult decât un mijloc de a-și finanța băncile cu banii oamenilor.

În 2015, statul rus retrage licențele băncilor după ce descoperă o serie de fraude și de deturnări de fonduri. În același an, statul retrage autorizațiile și pentru cele șapte fonduri de pensie care nici măcar nu fuseseră acceptate în fodul de garantare.

În cele din urmă, Motylev, stabilit între timp la Londra, a fost acuzat de delapidarea a 126 miliarde de ruble și pus pe lista urmăriților internațional.

Continuarea investigației poate fi citită aici.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#haker #grupare #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.