Salutări din Estul sălbatic! Companii din Moldova, asociate cu temuta grupare de hackeri din Rusia

Fost asociat cu un devalizator de bănci și fonduri de pensii, un rus a investit în România în proiecte rezidențiale și o cramă de vinuri, potrivit unei investigații publicată de ziare.com

Bănci și fonduri de pensii

Sergey Magidov a fost, în anii ’90, director în banca rusească Globex, deținută de oligarhul Anatoly Motylev. În urma crizei financiare de la începutul anilor 2000, banca a intrat în incapacitate de plată. De fapt, au existat suspiciuni că banca fusese devalizată de Motylev și angajații săi apropiați, dar frauda a fost mușamalizată.

Cu toate acestea, în 2009, statul a preluat banca prin fondul de investiții de stat VEB injectând în ea 80 de miliarde de ruble (în jur de 5 miliarde de dolari) în încercarea de a o salva. Câțiva ani mai târziu, Globex a fost închisă definitiv.

La sfîrșitul aceluiași an 2009, câțiva foști angajați de la Globex Bank (printre care și Sergey Magidov) au cumpărat, pentru fostul lor patron Motylev, RBC Bank. La scurt timp, noua achiziție a fost redenumită AMB, adică inițialele lui Anatoly Motylev și Bank.

Apoi, Motylev preia încă trei bănci: Tula Industrialist, M-Bank și Rossiyskiy Kredit Bank. Motylev figura ca acționar doar la ultima bancă, restul fiind deținute prin interpuși. În total patru bănci.

Între 2013 și 2014, Motylev continuă investițiile financiare și câștigă controlul, direct sau prin interpuși (inclusiv prin Magidov), asupra a șapte fonduri private de pensii rusești (cel mai mare fiind Sberfond RESO) construind o adevărată piramidă financiară. Șapte fonduri de pensii care dețineau economiile a peste un milion de ruși, în valoare de 60 de miliarde de ruble.

Fondurile de pensii au fost pentru Motylev nimic mai mult decât un mijloc de a-și finanța băncile cu banii oamenilor.

În 2015, statul rus retrage licențele băncilor după ce descoperă o serie de fraude și de deturnări de fonduri. În același an, statul retrage autorizațiile și pentru cele șapte fonduri de pensie care nici măcar nu fuseseră acceptate în fodul de garantare.

În cele din urmă, Motylev, stabilit între timp la Londra, a fost acuzat de delapidarea a 126 miliarde de ruble și pus pe lista urmăriților internațional.

Continuarea investigației poate fi citită aici.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#haker #grupare #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a urcat pe locul al treilea între furnizorii de orz ai Uniunii Europene în sezonul iulie 2024–iunie 2025, exportând pe piața comunitară 117 807 tone și depășind astfel Serbia, arată o analiză a economistului Iurie Rija bazată pe date Eurostat. Deși volumul este aproape identic cu cel din sezonul precedent (116 162 t), ponderea Moldovei în totalul importurilor UE s-a ridicat de la 6,4 % la 10,3 %, datorită scăderii livrărilor din Marea Britanie și Ucraina. În ansamblu, Moldova a expediat 123 925 t de orz în sezon, cu 22 % mai puțin față de 2023/2024, dar a compensat prin orientarea către piețele europene, unde prețul mediu a fost de 3,29 lei/kg, în creștere față de 3,06 lei/kg în sezonul precedent.

Valoarea totală a exporturilor de orz s-a cifrat la 407,8 mil. lei, sub nivelul din 2023/2024 (485,8 mil. lei), dar aproape dublă față de sezonul 2022/2023. În primele șase luni din 2025 au fost exportate doar 14 363 t, toate în intervalul ianuarie-martie; lipsa livrărilor din aprilie-iunie indică epuizarea stocurilor înainte de noua recoltă. În același timp, prețul mediu a urcat de la 3,85 lei/kg în ianuarie la 4,76 lei/kg în februarie, menținându-se peste patru lei în martie.

Exporturile au fost dominate de trei companii, „OROM-IMEXPO” SRL (25 % din volum), „RUSAGRO-PRIM” SRL (24,6 %) și „DEMIR AGRO” SRL (14 %). În primul semestru din 2025, concentrarea s-a accentuat: „OROM-IMEXPO” a realizat 61,7 % din total, urmată de „CRIST-VALG” SRL (15,1 %) și „RUSAGRO-PRIM” SRL (10,5 %).

Elveția a devenit principala destinație, cu 34,5 mii t (aproape o treime din exporturi) la un preț mediu de 3 lei/kg, urmată de Cipru (33,3 mii t) și Grecia (28,9 mii t). România, odinioară cel mai mare cumpărător, a coborât pe locul patru cu 11 mii t, în timp ce Turcia a preluat poziția a cincea cu 6,1 mii t.

Sezonul de recoltare 2025 a început la 4 iulie, cu randamente prognozate de 4-4,5 t/ha, peste media anului trecut. Prețurile oferite rămân modeste, între 2,60 lei/kg la câmp și 3,10 lei/kg la Giurgiulești, iar tranzacțiile sunt lente: fermierii speră la prețuri mai mari, în timp ce traderii așteaptă clarificări pe piața regională a cerealelor.