Maia Sandu, mesaj către națiune: „Siguranța oamenilor este responsabilitatea mea”

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut o serie de comentarii despre situația din Transnistria. Oficialul moldovean a precizat că cetățenii nu trebuie să se teamă de un eventual conflict. Ea a precizat că nu există riscuri iminente în legătură cu acest lucru. Maia Sandu a precizat, însă, că evoluția lucrurilor în acest război nu poate fi anticipate pe termen mediu şi lung.

„Nu există niște riscuri iminente, așa cum am spus de fiecare dată, și vreau să le spun cetățenilor – înțeleg că sunt îngrijorați, e firesc să fie îngrijorați, dar nu aș vrea ca frica să pună stăpânire pe societatea noastră, pentru că nu ne ajută acest lucru”, a declarat Maia Sandu.

Președintele Republicii Moldova a dat asigurări că în situația apariției unor riscuri de escaladare a conflictului din Transnistria, autoritățile vor informa cetățenii. Maia Sandu a subliniat că siguranța cetățenilor este principala preocupare a autorităților de la Chișinău.

„Dacă se vor schimba lucrurile, dacă vor exista niște riscuri iminente, atunci noi o să informăm populația imediat, pentru că siguranța oamenilor este principala noastră preocupare și în special responsabilitatea mea, dacă vreți, primordial”, a adăugat președintele Republicii Moldova, într-o intervenție la TVR Moldova.

Scenariul luat în considerare de Statele Unite

Scenariul potrivit căruia Vladimir Putin intenționează să realizeze un pod dinspre Odesa către Transnistria stârnește îngrijorare în Moldova. Ipoteza a fost prezentată inițial de un general rus, iar mai nou a fost reluată de comunitatea de informații a Statelor Unite.

„Avem indicii că armata rusă vrea să facă un pod terestru până în Transnistria. În timp ce forțele ruse ar putea fi capabile să atingă majoritatea acestor obiective pe termen scurt în următoarele luni, credem că nu vor putea extinde controlul asupra unui pod terestru care se întinde până în Transnistria și include Odesa, fără a lansa o formă de mobilizare.

Și este din ce în ce mai puțin probabil ca aceștia să poată stabili controlul asupra ambelor regiuni și asupra zonei tampon pe care o doresc în săptămânile următoare”, a arătat Avril Haines, directorul serviciilor de infomații ale SUA.

#sandu #amenintari #mesaj

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.