Sănătate pe hârtie, haos în spitale! Milioane risipite și echipamente nefolosite

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a descoperit nereguli majore în gestiunea financiară a Ministerului Sănătății pentru anul 2024, semnalând riscuri de pierdere a patrimoniului public și cheltuieli nejustificate care depășesc zeci de milioane de lei.

Unul dintre exemple este Blocul Spitalului de Ftiziopneumologie din Vorniceni, în care s-au investit 81,2 milioane de lei, dar care rămâne nefuncțional. De asemenea, un secvențiator de acizi nucleici în valoare de 6,5 milioane de lei, achiziționat în 2013, zace în depozit, iar cazul este acum subiectul unei investigații penale a CNA.

Curtea mai arată că 31 de milioane de lei nu au fost recuperați de la persoane exmatriculate sau care nu s-au angajat în sistemul de sănătate, în ciuda obligației de a restitui cheltuielile pentru studii. În același timp, în 2024 au fost alocați 1 milion de lei pentru întreținerea unui centru de reabilitare pentru copii din Ivancea, care nu funcționează de 9 ani.

Auditul relevă și că 26 de spitale raionale nu au înregistrat în contabilitate 58,5 milioane de lei primiți pentru investiții, iar alte entități mențin artificial în evidență un „capital social” de 1,4 miliarde de lei, deși legea nu permite acest lucru pentru instituțiile publice.

Un alt aspect îl reprezintă cheltuielile cu salariile supraevaluate cu peste 500.000 de lei, precum și lipsa unor tarife corect ajustate pentru serviciile prestate, ceea ce generează pierderi structurale și afectează calitatea actului medical.

Ministerul Sănătății a fost avertizat și pentru lipsa unor controale interne eficiente, pentru faptul că a tergiversat finanțarea cercetării medicale și că nu a reușit să implementeze integral recomandările auditului precedent – doar 8 din 28 fiind aplicate complet.

Curtea de Conturi atrage atenția că toate aceste disfuncționalități afectează transparența, eficiența și sustenabilitatea financiară a sistemului medical public, punând în pericol inclusiv siguranța pacienților.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#spitale #cheltuieli #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a publicat rezultatele sondajului privind creditarea bancară pentru trimestrul II 2025, care arată o stabilitate a condițiilor de creditare pentru companii și o ușoară relaxare pentru populație.

Standardele de creditare aplicate societăților nefinanciare s-au menținut neschimbate (0%), peste așteptările anterioare ale băncilor (-15%). În același timp, cererea pentru finanțare din partea companiilor a crescut ușor (+16%), pe fondul investițiilor în capital circulant și capital fix. Pentru trimestrul următor, băncile anticipează o relaxare moderată a standardelor (20%) și o nouă creștere a cererii (+29%).

În perioada analizată, au fost depuse 6 750 de cereri de credite din partea companiilor, dintre care 5 986 au fost acceptate. Cele mai multe solicitări au venit din domeniul comerțului (36,4%), urmat de întreprinderile individuale (11,8%) și agricultură (8,9%). Cele mai multe refuzuri s-au înregistrat în sectorul energetic (27,3%), servicii (21,3%) și construcții (19%).

În ceea ce privește populația, standardele de creditare s-au relaxat ușor (+8%), fiind peste prognoza precedentă (+5%). Relaxarea a fost determinată de scăderea costurilor de finanțare, de o toleranță mai mare la risc și de presiunea concurențială între bănci. Cererea de credite din partea populației a crescut ușor (+13%), dar s-a situat sub nivelul anticipat (+14%). Pentru trimestrul următor, băncile anticipează o reducere ușoară a cererii (-5%).

Pe parcursul trimestrului II, au fost depuse 52 800 de cereri de credite în format fizic, dintre care 31 936 au fost aprobate, și 121 958 de cereri online, dintre care 47 949 au fost acceptate. Cele mai multe cereri în format fizic au fost pentru credite de consum (78,1%), urmate de cele pentru procurarea sau construcția imobilului (7,2%) și alte destinații (14,7%). În format electronic, ponderea creditelor de consum a fost de 98,3%, cea a creditelor imobiliare – 0,2%, iar alte domenii – 1,5%.

Rata respingerilor rămâne ridicată: 39,9% pentru creditele de consum și 46,9% pentru cele imobiliare în format fizic, respectiv 61% și 82,4% în cazul cererilor online.