Cum a pierdut Europa cel mai profitabil medicament din Canada pentru o gafă de 250 de dolari

Gigantul farmaceutic danez Novo Nordisk riscă să piardă miliarde de dolari, după ce nu a achitat o banală taxă de întreținere de 250 de dolari pentru brevetul medicamentului Ozempic înregistrat în Canada – un medicament care în 2023 a generat vânzări globale de 19 miliarde de dolari.

Potrivit raportului anual publicat de companie, protecția datelor pentru Ozempic în Canada va expira în 2026. Însă o omisiune administrativă din 2019 a dus la pierderea efectivă a protecției brevetului. Concret, Oficiul canadian al brevetelor a notificat compania că nu a primit la timp taxa anuală de 250 dolari, oferind totuși șansa de a salva brevetul contra unei plăți de 450 dolari, scrie marketwatch.com.

Avertismentul trimis de autorități a fost clar: „Odată ce un brevet este anulat, nu poate fi reactivat.” Ultima corespondență pe acest subiect a fost datată 1 mai 2019.

Consecințele sunt uriașe. În 2023, Ozempic a fost cel mai vândut medicament în Canada, cu vânzări de 2,5 miliarde dolari, potrivit datelor Iqvia citate de The Globe and Mail.

Mai multe companii, printre care Sandoz, Hikma și Aspen Pharmaceuticals, au depus deja cereri pentru a produce versiuni generice ale Ozempic în Canada. Iar această pierdere a exclusivității deschide ușa unor scenarii și mai complexe: un posibil import paralel de generice din Canada către SUA, în baza programului federal american Section 804. Până în prezent, doar statul Florida a inițiat discuții concrete cu FDA pentru implementarea acestui mecanism.

Astfel, o eroare de câteva sute de dolari riscă să provoace o pierdere de miliarde și să creeze un precedent major în industria farmaceutică globală.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#medicament #Canada #eroare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.