Sancțiunile lovesc dur: Proiecte majore de GNL din Rusia înghețate de „Novatek”

Compania privată rusă „Novatek”, unul dintre cei mai mari producători de gaze naturale, a suspendat lucrările la două proiecte importante de export de gaze naturale lichefiate (GNL) — „Murmansk GNL” și „Obsk GNL” — din cauza sancțiunilor impuse de Occident. Informația a fost furnizată de surse citate de publicația „Kommersant”. Potrivit acestora, compania este conștientă că toate viitoarele sale proiecte de GNL vor fi afectate de sancțiuni.

O altă problemă cu care se confruntă „Novatek” este lipsa clarității privind construcția de tancuri de gheață necesare pentru proiectele arctice, finanțarea acestora și organizarea comerțului cu GNL. În acest context, compania a decis să se concentreze pe finalizarea proiectului „Arctic GNL-2” și pe gestionarea livrărilor de gaze din acest proiect.

„Murmansk GNL”, care urma să aibă o capacitate de 6,8 milioane de tone pe trei linii, și „Obsk GNL”, cu o capacitate de 6 milioane de tone, trebuiau să fie următoarele proiecte ale companiei după „Arctic GNL-2”. „Murmansk GNL” era considerat unul dintre cele mai promițătoare proiecte, având în vedere sancțiunile, datorită amplasării sale în portul Murmansk, care nu îngheață, eliminând necesitatea utilizării tancurilor cu clasă de gheață Arc7 și permițând transportul pe nave obișnuite.

În ceea ce privește proiectul „Obsk GNL”, acesta urma să fie realizat în parteneriat cu un complex de prelucrare a gazelor, însă planurile inițiale de producție a amoniacului și hidrogenului cu emisii reduse de carbon au fost modificate. Acum se discută producția de amoniac fără utilizarea tehnologiei de captare a CO2 și de uree, care ar urma să fie exportată în Asia prin ruta maritimă nordică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inghetate #LNG #proiecte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie