Maia Sandu – Portret de candidat

Maia Sandu, actuala președintă a Republicii Moldova, a intrat în cursa pentru un nou mandat, fiind susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune pe care a înființat-o în anul 2016. Aceasta s-a născut la 24 mai 1972 în satul Risipeni, raionul Fălești. Nu este căsătorită și nu are copii. Vorbește limba română, rusă, engleza și spaniola.

În 1994, a absolvit Academia de Studii Economice din Moldova, Facultatea de Management. Din 1995 până în 1998, a studiat la Academia de Administrație Publică din Chișinău, obținând titlul de Master în relații internaționale. În 2010, Maia Sandu a obținut titlul de Master în politici publice, după finalizarea studiilor la Școala Kennedy de administrație publică a Universității Harvard SUA.

Maia Sandu a locuit în străinătate, acolo unde a ocupat funcția de consilieră a Directorului Executiv al Băncii Mondiale, iar ulterior, revenită în Moldova, a fost numită ministră a Educației, în intervalul anilor 2012 – 2015, în trei guverne consecutive: Filat, Leancă și Gaburici. Din februarie și până în iunie 2019, a fost deputată în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, o alianță politică între două partide proeuropene. În iunie 2019, Sandu a fost desemnată în funcția de prim-ministră a țării, mandat deținut până în noiembrie 2019. Pe 20 decembrie 2020, aceasta a fost învestită în funcția de președintă a Republicii Moldova, după victoria obținută în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 15 noiembrie 2020.

În declarația de avere și interese personale, depusă pentru anul 2023, Maia Sandu a indicat că a ridicat de la instituția prezidențială puțin peste 260.000 lei salariu, iar pentru deplasările peste hotare – peste 95.000 lei. Aceasta deține în proprietate un apartament de aproape 75 m.p, achiziționat în anul 2003. Nu are terenuri agricole, nu are mașini în prezent, însă a indicat că a vândut un automobil cu 8.000 de euro.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#alegeri prezidentiale #candidat #PAS #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi