Maia Sandu - Portret de candidat

Maia Sandu, actuala președintă a Republicii Moldova, a intrat în cursa pentru un nou mandat, fiind susținută de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune pe care a înființat-o în anul 2016. Aceasta s-a născut la 24 mai 1972 în satul Risipeni, raionul Fălești. Nu este căsătorită și nu are copii. Vorbește limba română, rusă, engleza și spaniola.

În 1994, a absolvit Academia de Studii Economice din Moldova, Facultatea de Management. Din 1995 până în 1998, a studiat la Academia de Administrație Publică din Chișinău, obținând titlul de Master în relații internaționale. În 2010, Maia Sandu a obținut titlul de Master în politici publice, după finalizarea studiilor la Școala Kennedy de administrație publică a Universității Harvard SUA.

Maia Sandu a locuit în străinătate, acolo unde a ocupat funcția de consilieră a Directorului Executiv al Băncii Mondiale, iar ulterior, revenită în Moldova, a fost numită ministră a Educației, în intervalul anilor 2012 – 2015, în trei guverne consecutive: Filat, Leancă și Gaburici. Din februarie și până în iunie 2019, a fost deputată în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, o alianță politică între două partide proeuropene. În iunie 2019, Sandu a fost desemnată în funcția de prim-ministră a țării, mandat deținut până în noiembrie 2019. Pe 20 decembrie 2020, aceasta a fost învestită în funcția de președintă a Republicii Moldova, după victoria obținută în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 15 noiembrie 2020.

În declarația de avere și interese personale, depusă pentru anul 2023, Maia Sandu a indicat că a ridicat de la instituția prezidențială puțin peste 260.000 lei salariu, iar pentru deplasările peste hotare – peste 95.000 lei. Aceasta deține în proprietate un apartament de aproape 75 m.p, achiziționat în anul 2003. Nu are terenuri agricole, nu are mașini în prezent, însă a indicat că a vândut un automobil cu 8.000 de euro.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#alegeri prezidentiale #candidat #PAS #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.