Alexandr Stoianoglo - Portret de candidat

Fostul Procuror General al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, a intrat în cursa prezidențială fiind susținut politic de Partidul Socialiștilor (PSRM). Stoianoglo, jurist de profesie, s-a născut pe 3 iunie 1967 în orașul Comrat. Este căsătorit și are doi copii. Cunoaște limba română, rusă, găgăuza și turca.

A studiat dreptul la Universitatea de Stat din Moldova (USM). De-a lungul carierei sale, candidatul a activat în calitate de ajutor de procuror, procuror de sector, procuror al UTA Găgăuzia, adjunct al Procurorului General, iar ulterior a ajuns în fotoliul de Procuror General. În anul 2006 a candidat independent la funcția guvernator al UTA Găgăuzia, însă a luat insuficiente voturi pentru a trece în turul doi. Stoianoglo a mai activat ca avocat și a fost membru al Uniunii Avocaților din Moldova. A fost și deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe liste Partidului Democrat din Moldova (PDM).

Stoianoglo a fost vizat în câteva dosare penale, pe care acesta le-a numit ”politice”. A obținut câștig de cauză la CtEDO și Curtea Supremă de Justiție (CSJ) în cadrul unui dosar, iar altele sunt pe rol.

În declarația de avere și interese persoanele depusă pentru anul 2023, Alexandr Stoianoglo a indicat că a ridicat de la Procuratură aproape 50.000 de lei. Acesta a fost suspendat din funcție timp, pe o perioadă de aproape doi ani, iar în septembrie 2023, președinta țării l-a demis din funcție.

Candidatul susținut de PSRM indică că deține un teren, obținut în 2015 printr-un certificat de moștenitor, în valoare de aproape 30.000 lei. Acesta deține 2/5 cotă parte dintr-un apartament de 161,3 m.p., a cărui valoare ar fi de 942.047 lei și 1/2 cotă parte dintr-o casă de locuit de 91.5 m.p, moștenire din anul 2015. Familia lui Stoianoglo deține două mașini, un Hundai Tucson, obținut în 2021 la prețul de 575.000 lei și un Mitsubishi Outlander, obținut în 2007 la prețul de 80.000 lei, conform celor indicate în declarația de avere. În anul 2023, Alexandr Stoianoglo a luat un credit de la o persoană fizică pe care urmează să-l restituie în anul 2026. Este vorba de 200.000 lei.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#Alexandr Stoianoglo #alegerile prezidentiale #candidat #PSRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.