Alexandr Stoianoglo – Portret de candidat

Fostul Procuror General al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, a intrat în cursa prezidențială fiind susținut politic de Partidul Socialiștilor (PSRM). Stoianoglo, jurist de profesie, s-a născut pe 3 iunie 1967 în orașul Comrat. Este căsătorit și are doi copii. Cunoaște limba română, rusă, găgăuza și turca.

A studiat dreptul la Universitatea de Stat din Moldova (USM). De-a lungul carierei sale, candidatul a activat în calitate de ajutor de procuror, procuror de sector, procuror al UTA Găgăuzia, adjunct al Procurorului General, iar ulterior a ajuns în fotoliul de Procuror General. În anul 2006 a candidat independent la funcția guvernator al UTA Găgăuzia, însă a luat insuficiente voturi pentru a trece în turul doi. Stoianoglo a mai activat ca avocat și a fost membru al Uniunii Avocaților din Moldova. A fost și deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe liste Partidului Democrat din Moldova (PDM).

Stoianoglo a fost vizat în câteva dosare penale, pe care acesta le-a numit ”politice”. A obținut câștig de cauză la CtEDO și Curtea Supremă de Justiție (CSJ) în cadrul unui dosar, iar altele sunt pe rol.

În declarația de avere și interese persoanele depusă pentru anul 2023, Alexandr Stoianoglo a indicat că a ridicat de la Procuratură aproape 50.000 de lei. Acesta a fost suspendat din funcție timp, pe o perioadă de aproape doi ani, iar în septembrie 2023, președinta țării l-a demis din funcție.

Candidatul susținut de PSRM indică că deține un teren, obținut în 2015 printr-un certificat de moștenitor, în valoare de aproape 30.000 lei. Acesta deține 2/5 cotă parte dintr-un apartament de 161,3 m.p., a cărui valoare ar fi de 942.047 lei și 1/2 cotă parte dintr-o casă de locuit de 91.5 m.p, moștenire din anul 2015. Familia lui Stoianoglo deține două mașini, un Hundai Tucson, obținut în 2021 la prețul de 575.000 lei și un Mitsubishi Outlander, obținut în 2007 la prețul de 80.000 lei, conform celor indicate în declarația de avere. În anul 2023, Alexandr Stoianoglo a luat un credit de la o persoană fizică pe care urmează să-l restituie în anul 2026. Este vorba de 200.000 lei.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#Alexandr Stoianoglo #alegerile prezidentiale #candidat #PSRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va avea drumuri comparabile cu cele din Uniunea Europeană doar în timp, pe măsura investițiilor și a modernizării infrastructurii, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în cadrul unui interviu acordat platformei Cu Sens.

Oficialul a explicat că țara dispune de peste 43.000 de kilometri de drumuri, iar mai mult de 60% dintre acestea sunt într-o stare rea sau foarte rea. Potrivit ministrului, amploarea problemei face imposibilă rezolvarea ei într-o perioadă scurtă.

„Europa și-a construit infrastructura în ani de zile, nu într-o singură zi”, a afirmat Bolea.

Ministrul a precizat că doar aproximativ 6.000 de kilometri de drumuri sunt administrați direct de Ministerul Infrastructurii prin intermediul Administrației de Stat a Drumurilor. Alte circa 6.000 de kilometri se află în gestiunea consiliilor raionale, iar restul sunt administrate de autoritățile publice locale.

Potrivit lui Bolea, resursele financiare disponibile pentru întreținerea și reparația rețelei rutiere sunt insuficiente în raport cu necesitățile existente. În acest an, din Fondul Rutier au fost alocate aproximativ 1,8 miliarde de lei pentru întreținerea, reparația și proiectarea drumurilor gestionate de stat, iar o sumă similară a fost distribuită autorităților raionale.

În acest context, Guvernul a decis să direcționeze resurse suplimentare către administrațiile locale prin programul „Europa este aproape”, astfel încât primăriile să poată investi în drumuri locale, poduri, sensuri giratorii și alte obiecte de infrastructură.

Potrivit ministrului, descentralizarea investițiilor și implicarea autorităților locale reprezintă una dintre soluțiile prin care procesul de modernizare a infrastructurii rutiere poate fi accelerat în următorii ani.