Scandal! Când Lukoil nu mai e rusesc, Guvernul continuă ofensiva de expropriere a terminalului de la aeroport

29 Ian. 2026, 12:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
29 Ian. 2026, 12:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul consilier prezidențial Ion Păduraru afirmă că grupul Lukoil și-a vândut toate activele din afara Rusiei către fondul de investiții american Carlyle, în urma unei tranzacții pe care o descrie drept „fulger”.

Într-o postare pe Facebook, Păduraru susține că, odată cu această vânzare, subiectul sancțiunilor americane ar fi, practic, închis, iar contextul în care autoritățile din Republica Moldova au inițiat sau anunțat acțiuni împotriva activelor Lukoil s-ar fi schimbat radical.

„Situația s-a schimbat la toate, vorba clasicului, cu 380 de grade. Acum Guvernul va trebui să explice de ce vrea să exproprieze un investitor american”, a scris Ion Păduraru, făcând referire la acțiunile autorităților moldovenești îndreptate împotriva terminalului Lukoil de la Aeroport, precum și la sancțiunile și amenzile aplicate anterior.

Fostul consilier prezidențial ironizează poziția autorităților, afirmând că acestea vor fi nevoite să justifice de ce ar viza un investitor din Statele Unite, în condițiile în care activele Lukoil nu ar mai avea legătură cu capitalul rusesc. „Nu-i chiar simplu. Așteptăm”, conchide Păduraru.

Grupul petrolier rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care regrupează activele din străinatate ale companiei, către fondul american de private equity Carlyle Group.

Totodată, în data de 16 ianuarie, Consiliul pentru examinarea investițiilor de importanță pentru securitatea statului a decis aplicarea unei amenzi SRL Lukoil-Moldova în mărime de 5% din cifra de afaceri, dar nu mai mult de 5 milioane de lei, pentru nerespectarea transmiterii în proprietatea statului a infrastructurii complexului petrolier de la Aeroportul Internațional Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iun. 2026, 15:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 15:31 // Actual //  Ursu Victor

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!