Guvernul condus de premierul britanic Liz Truss a fost forţat luni să revină asupra planurilor anterioare care vizau reducerea cotei de impozitare pentru persoanele înstărite, o intenţie care a declanşat turbulenţe pe pieţele financiare şi o rebeliune în interiorul Partidului Conservator, transmite Reuters.

În data de 23 septembrie, premierul Liz Truss şi ministrul de Finanţe, Kwasi Kwarteng, au prezentat cel mai radical pachet de reduceri de taxe de după anul 1972, diminuând povara fiscală atât pentru angajaţi cât şi pentru companii, şi în paralel au anunţat o creştere semnificativă a împrumuturilor, totul în încercarea de a stimula potenţialul de creştere pe termen lung al economiei. Printre măsurile anunţate atunci se număra şi reducerea cotei superioare pentru impozitul pe venit, de la 45% până la 40%.

Astfel, începând din luna aprilie 2023, cei 629.000 de contribuabili care câştigă mai mult de 150.000 de lire sterline pe an, urmau să beneficieze de cotă de impozit de 40% care se aplică celor cu câştiguri de peste 50.271 de lire sterline pe an, scrie Agerpres.

Însă acest plan a declanşat o criză de încredere în guvernul britanic, afectând valoarea lirei sterline şi preţul obligaţiunilor guvernamentale, astfel încât Banca Angliei a fost nevoită să intervină pe piaţă pentru a evita prăbuşirea fondurilor de pensii.

„Este clar că eliminarea cotei de impozit de 45% a devenit o distragere a atenţiei de la misiunea generală privind rezolvarea provocărilor cu care se confruntă ţara noastră. Ca urmare, anunţ că am decis să renunţăm la abolirea cotei de 45%. Am înţeles şi am ascultat”, a declarat ministrul de Finanţe, Kwasi Kwarteng într-un comunicat de presă.

Imediat după acest anunţ, lira sterlină a urcat până la 1,128 de dolari, cel mai ridicat curs de schimb de după data de 22 septembrie.

„Din perspectiva pieţelor financiare, este un pas bun în direcţia corectă. Va mai dura ceva timp până când pieţele vor avea încredere în mesajul guvernului, dar ar trebui să reducă presiunea. Vor exista în continuare semne de întrebare şi lira sterlină va continua să fie supusă la pesiuni”, a spus analistul şef de la Nordea, Jan von Gerich.

Anterior, Fondul Monetar Internaţional şi agenţia de rating Moody’s au criticat la rândul lor strategia economică a Guvernului britanic.

„Având în vedere presiunile inflaţioniste ridicate din multe ţări, inclusiv din Marea Britanie, nu recomandăm la acest moment un pachet de măsuri fiscale amplu şi neţintit, deoarece este important ca politica fiscală să nu acţioneze în contradicţie cu obiectivele politicii monetare”, a declarat un purtător de cuvânt de la FMI.