Un val de controverse lovește procesul de evaluare externă (Vetting) a judecătorilor din Republica Moldova. Potrivit unor informații și documente consultate, mai mulți magistrați care au emis hotărâri nefavorabile Eximbank în dosare de zeci și sute de milioane de lei, au fost eliminați din sistem fără ca în rapoartele de evaluare să fie menționate explicit cauzele respective, deși acestea figurau în grila de întrebări a Comisiei.
Este vorba despre mai mulți judecătorii, inclusiv Marina Anton, implicați direct în soluționarea cauzelor privind Eximbank, inclusiv litigiile de insolvență și licitații contestate în care banca a reclamat pierderi de peste 100 de milioane de lei. În mod inexplicabil, Comisia de Vetting nu a menționat aceste dosare în concluziile oficiale, deși în documentele din dosar, inclusiv raportul semnat de Marina Anton, ele sunt detaliate pe pagini întregi. Astfel, se creează precedentul pentru temeiul legal de revizuire a hotărârilor pierdute în instanță de către Eximbank.
Și mai grav este faptul că Daniel Cobzac, actualul avocat al Comisiei Vetting este și avocatul Eximbank, reprezentând banca în exact aceste dosare. În aceste condiții, există suspiciuni serioase de conflict de interese, având în vedere că fostul apărător al Eximbank a avut posibilitatea să influențeze, direct sau indirect, evaluarea judecătorilor care au pronunțat decizii contrare intereselor clientului său de odinioară.
Dosarele Eximbank sunt amintite în rapoarte doar generic, iar concluzia Comisiei este că nemulțumirile „reflectă mai degrabă erori profesionale decât încălcări grave de etică”. Cu toate acestea, toți judecătorii implicați în deciziile respective au fost respinși de Comisie, fără o motivare clară legată de cazurile Eximbank – o omisiune care ridică întrebări majore privind transparența și imparțialitatea procesului de evaluare.
În plus, raportul menționează că anumite cauze analizate de judecători respinși au fost marcate de „reînregistrări nejustificate”, „abuzuri procedurale” și „redistribuiri dubioase de completuri”, fără a trasa clar responsabilitățile. Totodată, Curtea Supremă a constatat într-un caz conex chiar încălcarea dreptului la un proces echitabil.
