Rușii taie gazul Transnistriei și cer provocări contra Chișinăului! Planul lui Kirienko, dezvăluit de Slusari

09 Iun. 2025, 09:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Iun. 2025, 09:44 // Actual //  Ursu Victor

Transnistria se confruntă cu o criză energetică fără precedent, după ce Federația Rusă ar fi redus brusc volumele de gaz livrate regiunii separatiste, anunță membrul Consiliului de Administrație Energocom, Alexandr Slusari.

„Statiile de comprimare sunt închise, uzinele au început deja să trimită muncitorii în șomaj tehnic, iar până la sfârșitul săptămânii se așteaptă sistarea totală a activității industriale din lipsă de gaz metan”, a declarat Slusari într-o postare publică. El a avertizat că inclusiv alimentarea cu metan pentru transport ar putea fi oprită în scurt timp.

Mai grav, Slusari spune că în regiune circulă informații potrivit cărora autoritățile de la Tiraspol ar fi fost condiționate de Kremlin să lanseze „provocări directe” la adresa Chișinăului, ca preț pentru reluarea livrărilor de gaze.

„Se vorbește că această cerință ar veni chiar din partea lui Serghei Kirienko, adjunctul administrației prezidențiale a Federației Ruse și responsabilul de dosarul Transnistriei. Este o amenințare indirectă, dar foarte clară”, a precizat Slusari.

Gazprom a mai sistat livărările de metan în stânga Nistrului, de la 1 ianuarie 2025, iat începând cu 14 februarie, livrările în Transnistria au fost reluate conform următoarei scheme. Compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gaz la granița cu Moldova. Offshore-ul din Dubai plătește pentru gaz, iar la graniță, gazul (3,2 milioane metri cubi) este preluat de Moldovagaz și trimis la Tiraspol pe baza unei plăți anticipate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

24 Iun. 2026, 21:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Iun. 2026, 21:00 // Actual //  Ursu Victor

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.