Scandalul banilor de la Energocom ajunge la CNA! Procuratura Anticorupție confirmă documentul lui Costiuc

Procuratura Anticorupție a confirmat autenticitatea documentului publicat de deputatul Vasile Costiuc, prin care instituția a transmis Centrului Național Anticorupție (CNA) o sesizare referitoare la pretinse nereguli în gestionarea mijloacelor financiare ale S.A. „Energocom”. Demersul vizează plasamentele efectuate de compania energetică în valori mobiliare de stat în perioada 2025–2026.

Potrivit documentului din 8 octombrie 2026, semnat de procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, sesizarea deputatului Vasile Costiuc a fost remisă directorului CNA, Alexandr Pînzari, pentru examinare potrivit competenței instituției.

„Procuratura Anticorupție Vă remite în vederea organizării examinării potrivit competenței, demersul deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, Vasile Costiuc, privind pretinsele nereguli în gestionarea mijloacelor financiare ale S.A. «Energocom», prin efectuarea plasamentelor în valori mobiliare de stat în perioada 2025–2026”, se arată în document.

Procuratura Anticorupție susține că deputatul va fi informat despre rezultatele examinării sesizării. Documentul indică faptul că demersul parlamentarului a fost transmis către CNA împreună cu trei file anexate, inclusiv în format electronic.

Pentru a clarifica situația, BANI.MD a solicitat un punct de vedere oficial din partea S.A. „Energocom”, adresând companiei trei întrebări.

Prima întrebare vizează poziția Energocom față de sesizarea deputatului Vasile Costiuc, dacă societatea a fost informată despre acuzațiile formulate și dacă a primit solicitări de informații sau documente din partea organelor de drept.

De asemenea, redacția a solicitat să afle ce sume a plasat compania în valori mobiliare de stat în perioada 2025–2026, cine a autorizat aceste investiții și ce venituri au fost obținute din operațiunile respective.

O altă întrebare se referă la proveniența banilor investiți și la eventualele consecințe asupra activității companiei. Mai exact, BANI.MD a întrebat dacă pentru achiziția valorilor mobiliare de stat au fost utilizate resurse financiare destinate procurării gazelor naturale sau energiei electrice și, în cazul unui răspuns afirmativ, dacă aceste plasamente au influențat lichiditatea companiei și capacitatea acesteia de a-și onora obligațiile de aprovizionare.

Energocom a investit 361 de milioane de lei în valori mobiliare de stat în primul semestru al anului, însă conducerea companiei nu oferă detalii cu privire la durata plasamentelor și randamentul obținut.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova începe să-și facă loc pe piața producătorilor de cafea, chiar dacă pe teritoriul țării nu crește niciun arbore de cafea. În ultimul deceniu, importurile de boabe verzi, destinate prăjirii în unitățile locale, au crescut de aproape zece ori, iar antreprenorii moldoveni dezvoltă o industrie care până nu demult aproape că nu exista. Economistul Veaceslav Ioniță susține că această piață are un potențial considerabil de extindere, inclusiv la export.

Potrivit analizei economistului, în ultimele 12 luni, încheiate în iunie 2026, Republica Moldova a importat 120 de tone de cafea neprăjită, față de numai 13 tone în 2015. Creșterea este de peste nouă ori și marchează apariția unei noi ramuri a industriei alimentare, bazată pe prelucrarea locală a materiei prime importate.

„Putem vorbi deja despre cafea moldovenească, chiar dacă boabele sunt cultivate în Etiopia, Brazilia, Columbia sau în alte țări ale lumii”, afirmă Veaceslav Ioniță.

Economistul explică faptul că valoarea adăugată este creată în Republica Moldova, unde antreprenorii selectează boabele, dezvoltă propriile profiluri de prăjire și comercializează produsul finit sub branduri autohtone. Un exemplu similar este Italia, care, deși nu cultivă cafea la scară comercială, a devenit unul dintre cei mai cunoscuți producători de cafea prăjită din lume. De altfel, potrivit estimărilor prezentate de Ioniță, aproximativ 60% din cafeaua prăjită importată în Moldova provine din Italia.

Dezvoltarea industriei locale a început să accelereze în 2020. Dacă între 2015 și 2019 importurile de cafea neprăjită oscilau între 11 și 25 de tone anual, în 2020 volumul a urcat brusc la 53 de tone, iar în 2021 a ajuns la 77 de tone. După o ajustare în 2022, creșterea a continuat, fiind importate 83 de tone în 2024 și 115 tone în 2025.

În primele șase luni ale anului 2026, importurile au atins deja 65 de tone, comparativ cu 61 de tone în perioada similară a anului trecut, ceea ce reprezintă un nou record pentru primul semestru.

În spatele acestei evoluții se află schimbarea spectaculoasă a obiceiurilor de consum. Moldova, considerată tradițional o țară a băutorilor de ceai, s-a transformat treptat într-o piață tot mai interesată de cafea. Dacă în urmă cu câteva decenii consumul era estimat la aproximativ o ceașcă anual pe locuitor, astăzi moldovenii beau, în medie, circa 180 de cești pe an.

Importurile totale de cafea depășesc deja 2.000 de tone anual, iar consumatorii devin tot mai atenți la calitatea produsului, origine, prospețime și aromă. Această schimbare a creat oportunități pentru prăjitoriile locale, în special pe segmentul cafelei de specialitate.

Un detaliu surprinzător al analizei este originea boabelor care ajung în Moldova pentru a fi prăjite. În 2025, nu mai puțin de 63,7% din cafeaua verde importată provenea din Etiopia, țară renumită pentru sortimentele sale aromate. Brazilia ocupa locul al doilea, cu 16,1%, urmată de Columbia, cu 4,8%, Honduras, cu 3,4%, și India, cu 1,9%. În total, Republica Moldova importă cafea neprăjită din 22 de țări.

În prezent, potrivit estimărilor economistului, aproximativ 4,5–5% din cafeaua boabe consumată în Republica Moldova este prăjită local. Dacă este inclusă și cafeaua de specialitate importată deja prăjită, acest segment ar putea reprezenta 5–7% din consumul național.

Perspectivele sunt însă mult mai ambițioase. Veaceslav Ioniță estimează că piața cafelei de specialitate ar putea ajunge, în timp, la aproximativ 20% din consum, pe măsură ce moldovenii vor deveni tot mai interesați de sortimente premium și de cafeaua proaspăt prăjită. Acesta precizează că nu este vorba despre o prognoză garantată, ci despre un scenariu de dezvoltare.

Mai mult, industria locală începe să depășească granițele țării. Potrivit economistului, unele branduri moldovenești își comercializează deja cafeaua în România, ceea ce demonstrează că producătorii autohtoni pot concura și pe piețele externe.

Dezvoltarea sectorului creează oportunități economice și în alte domenii, de la importul materiei prime și ambalare până la distribuție, comercializare, echipamente profesionale și instruirea specialiștilor.

„Republica Moldova nu va deveni o țară cultivatoare de cafea, dar are toate șansele să devină o țară cu o industrie proprie, competitivă, de prăjire a cafelei”, concluzionează Veaceslav Ioniță.