Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, evită să intre într-o dispută directă cu directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, în privința administrării restaurantelor și cafenelelor de la Aeroportul Internațional Chișinău. După ce șeful APP, Ion Dodon a declarat, ieri în cadrul emisiuni În context de la Moldova 1, că statul nu ar trebui să se ocupe de vânzarea chiflelor, ci de infrastructura aeroportuară, Bolea susține că principala condiție este ca activitățile gestionate de stat să fie profitabile.
Întrebat dacă statul ar trebui să continue comercializarea produselor alimentare la aeroport sau să lase această activitate în seama sectorului privat, ministrul a evitat să se pronunțe tranșant asupra oportunității implicării statului în alimentația publică.
„Din păcate, nu l-am ascultat pe domnul Dodon ca să vin cu un răspuns la poziția dânsului, dar ceea ce știu sigur este că orice ar face statul, trebuie să facă profit și să aibă grijă de bani. Asta este prioritatea numărul unu atunci când administrează investițiile statului”, a declarat Vladimir Bolea.
Ministrul a precizat că o eventuală schimbare a modului de administrare a restaurantelor și cafenelelor ține de competența Agenției Proprietății Publice și a conducerii aeroportului.
„Dacă ei vor lua o decizie împreună cu conducerea aeroportului, decizia le aparține și ei o vor implementa”, a afirmat Bolea, subliniind că Ministerul Infrastructurii nu este responsabil de administrarea economico-financiară a întreprinderilor.
„Cu aeroportul, aș vorbi de pistă, peroane, dar ceea ce privește, de exemplu, comerțul cu produse în incinta aeroportului, cred că aceasta este apanajul mediului privat, fără doar și poate”, a declarat Dodon.
Poziția șefului APP contrastează cu cea exprimată de Vladimir Bolea în martie 2025, când ministrul apăra decizia de preluare a administrării restaurantelor și cafenelelor de către Aeroportul Internațional Chișinău.
La 3 martie 2025, în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8, Bolea declara că administrarea directă a unităților de alimentație publică era o decizie corectă, deoarece aeroportul avea nevoie de venituri suplimentare pentru investiții în infrastructură.
„Eu cred că este o decizie corectă pentru că, în final, aeroportul are nevoie de venituri pentru a investi pentru binele cetățenilor”, afirma atunci ministrul.
La acel moment, Bolea anunța că cele patru puncte de alimentație publică gestionate direct de aeroport încasaseră aproximativ 300.000 de lei în primele două zile de activitate. Pornind de la aceste rezultate, ministrul estima vânzări de nouă milioane de lei lunar și 108 milioane de lei anual.
Cifrele reprezentau însă o proiecție bazată pe încasările din primele două zile, nu un profit confirmat al întreprinderii.
Restaurantele și cafenelele au trecut în administrarea directă a aeroportului la 1 martie 2025, după ce conducerea întreprinderii a decis să nu prelungească raporturile contractuale cu operatorul privat care gestiona anterior spațiile de alimentație publică.
La acea vreme, compania Aerofood critica decizia autorităților și susținea că propusese o chirie anuală de 1,1 milioane de euro pentru continuarea activității.
În prima săptămână de administrare directă, aeroportul anunța vânzări de aproximativ 1,8 milioane de lei, prezentând rezultatul drept un argument în favoarea noii formule de gestionare.
