Schimbare de macaz! Taxa aeroportuară de 9 euro nu se mai anulează. Recean: Trebuie dă vedem cum o reducem

Scandaloasă taxă de 9 euro aplicată pentru fiecare pasager urmează să fie redusă, dar nu anulată, potrivit declarației premierului Dorin Recean.

„Trebuie să vedem cum reducem taxa de 9 euro. În maxim o lună trebuie să avem acest lucru rezolvat”, a punctat Recean în debutul ședinței Guvernului.

Anterior, autoritățile declarau că taxa de 9 euro urmează să fie anulată.

În prezent, taxele de la Aeroportul Chișinău per pasager se ridică la 25 de euro, care include și taxa de 9 euro, care a fost mărul discordiei și condiția companiilor low-cost ca să vină în Republica Moldova.

Taxele aeroportuare mari împiedică operatorii low-cost din UE să vină în Republica Moldova. Or, în țările vecine operatorii low-cost operează curse spre diferite destinații la prețuri care variază între 15 – 30 de euro. RyanAir a avut mai multe tentative de a veni în Republica Moldova, dar a refuzat din cauza taxelor mari.

Specialiștii susțin că politica de preţuri a unei companii low-cost diferă de cea a unei companii de linie. Costurile per fotoliu pentru un kilometru sunt calculate în funcţie de capacitatea avionului, nivelul de ocupare a locurilor din fiecare cursă, dar şi de taxele aeroportuare. Astfel, pentru a fi cât mai eficiente, aceste curse sunt efectuate pe distanţe cuprinse între două şi trei ore de zbor, cu aeronave a căror capacitate minimă e de 150 de locuri.

În data de 23 noiembrie Aeroportul Chișinău a intrat în administrarea statului în urma deciziei Curții de Apel care este executorie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aeroprot #taxa #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși cardurile și plățile online câștigă tot mai mult teren, numerarul continuă să joace un rol important în viața de zi cu zi a europenilor. Un studiu recent al Băncii Centrale Europene, citat de Euronews, arată că, în pofida declinului constant, banii cash rămân esențiali în multe state, influențați de cultură, obiceiuri și nivelul de digitalizare.

Potrivit sondajului realizat de BCE, în anul 2024, suma medie de numerar pe care o persoană o are asupra sa în zona euro este de 59 de euro. Diferențele dintre state sunt semnificative: în Olanda oamenii poartă în medie doar 35 de euro, în timp ce în Luxemburg și Cipru suma ajunge la 82 de euro. În rândul celor mai mari economii europene, Germania se află pe primul loc, cu o medie de 69 de euro în portofel, iar Franța înregistrează cea mai scăzută valoare, de aproximativ 50 de euro. Italia se apropie de limita inferioară, iar Spania se situează ușor peste media zonei euro.

Specialiștii subliniază că utilizarea numerarului este puternic influențată de specificul cultural. Țările din sudul Europei, unde comerțul de proximitate și interacțiunile directe sunt mai frecvente, rămân mai atașate de plățile cash. În schimb, statele din nordul continentului, în special cele scandinave, au adoptat mult mai rapid plățile electronice și serviciile bancare digitale. Diferențele nu țin doar de tehnologie, ci și de nivelul de încredere în instituțiile financiare, precum și de preocupările legate de confidențialitatea datelor personale.

Datele BCE arată că ponderea plăților în numerar la punctele de vânzare a scăzut constant în ultimii ani. Dacă în 2016 aproape 79% dintre tranzacții erau realizate cash, în 2024 procentul a coborât la 52%. În termeni de valoare, ponderea numerarului a scăzut de la 54% la 39%. Chiar și așa, peste jumătate dintre tranzacțiile din zona euro sunt încă achitate în numerar, iar în 14 din cele 20 de state membre cash-ul rămâne metoda de plată cea mai frecvent utilizată. În țări precum Malta, Slovenia, Austria sau Italia, peste 60% dintre plăți se fac încă în numerar.

În paralel, cardurile bancare reprezintă deja 39% din totalul tranzacțiilor și 45% din valoarea acestora, iar plățile prin telefon sau smartwatch sunt în creștere rapidă, mai ales în rândul tinerilor și în economiile cu un grad ridicat de digitalizare. Olanda și Finlanda sunt considerate exemplele cele mai clare ale acestei tranziții, unde numerarul este acceptat de tot mai puține afaceri, în special în restaurante și cafenele.

În Republica Moldova, potrivit Băncii Naționale a Moldovei, cetățenii renunță treptat la cash și aleg tot mai des cardurile bancare și portofelele electronice. La sfârșitul primului semestru al anului curent, în circulație erau aproape 4 milioane de carduri bancare, ceea ce înseamnă că, în medie, fiecare locuitor deține cel puțin un card. Conform BNM, plățile fără numerar reprezintă deja 90,5% din totalul tranzacțiilor efectuate de deținătorii de carduri, în timp ce retragerile de numerar de la bancomate constituie doar 9,5%.

În primele șase luni ale anului, moldovenii au efectuat peste 144 de milioane de plăți fără numerar, în valoare totală de 49 de miliarde de lei. În același timp, retragerile de numerar de la bancomate au avut loc în aproximativ 15 milioane de cazuri, însă pentru sume mai mari, totalizând 49,4 miliarde de lei.