Schimbare pe piața energetică europeană: Ursula von der Leyen vrea să înlocuiască gazul rusesc cu cel american

**Ursula von der Leyen îi propune lui Donald Trump înlocuirea gazului rusesc cu cel american**

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus într-o discuție telefonică cu Donald Trump înlocuirea importurilor de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc cu GNL american, considerând că acesta din urmă ar fi mai accesibil și ar ajuta la reducerea prețurilor la energie. „Încă importăm mult GNL din Rusia. De ce să nu-l înlocuim cu cel american, care este mai ieftin pentru noi și reduce prețurile la combustibili?” a declarat von der Leyen pentru jurnaliști (citată de Barrons).

Ea a subliniat că, după începerea mandatului lui Trump ca președinte, Uniunea Europeană va urmări extinderea colaborării comerciale cu Statele Unite și căutarea unor interese comune.

Conform datelor agenției ACER, care reglementează cooperarea energetică în UE, ponderea GNL-ului rusesc în importurile Uniunii Europene a crescut la 20% în prima jumătate a anului 2024, față de 14% în aceeași perioadă a anului precedent. În schimb, GNL-ul american a rămas constant la aproximativ 45% din importuri.

În octombrie, Politico a relatat că Bruxelles-ul intenționează să restricționeze și mai mult posibilitatea statelor UE de a cumpăra GNL rusesc în cadrul celui de-al 15-lea pachet de sancțiuni. În pachetul anterior, care va intra în vigoare în 2025, a fost introdus un embargo privind reexportul GNL-ului rusesc prin teritoriul Uniunii Europene către alte state.

Cel mai mare importator de GNL rusesc între septembrie 2023 și septembrie 2024 a fost portul belgian Zeebrugge, cu 5,2 milioane de tone, conform datelor Kpler. În ceea ce privește țările, Franța a urcat pe primul loc în 2024, cu 4,3 milioane de tone de GNL primit în primele luni ale anului, depășind Spania și Belgia, care au ocupat primele locuri în 2023.

Deși Belgia și Olanda fac presiuni pentru interzicerea GNL-ului rusesc, implementarea unui embargou european va fi dificilă, deoarece nu toate statele membre susțin această măsură. Ungaria, de exemplu, continuă să blocheze măsurile de reducere a importurilor de hidrocarburi rusești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #UE #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu a fost inclusă în noul regim de suprataxe comerciale introdus de Statele Unite în baza Secțiunii 301 a legislației comerciale americane, după expirarea tarifului temporar general de 10% aplicat importurilor timp de 150 de zile, potrivit Oficiului Reprezentantului Comercial al Statelor Unite.

Casa Albă a introdus, începând cu 24 februarie 2026, o suprataxă generală de 10% pentru anumite importuri, măsură instituită pentru o perioadă de 150 de zile. Proclamația prezidențială stabilea că aceasta urma să rămână în vigoare până la 24 iulie 2026, dacă nu intervenea o prelungire prin lege.

În paralel, Oficiul Reprezentantului Comercial al SUA, USTR, a lansat investigații în baza Secțiunii 301 împotriva a 60 de economii, vizând lipsa unor interdicții eficiente asupra importurilor de bunuri produse prin muncă forțată.

La 23 iulie, USTR a anunțat măsurile finale: tarife suplimentare de 10% sau 12,5%, în funcție de economia vizată și de categoria de produse. Autoritatea americană precizează că tariful de 10% este aplicat unor parteneri care au adoptat sau s-au angajat să adopte interdicții privind importurile de bunuri produse prin muncă forțată, în timp ce pentru alte economii rata este de 12,5%.

Republica Moldova nu figurează între cele 60 de economii vizate de investigație și, implicit, nu este supusă acestei suprataxe comerciale suplimentare.

Acest lucru nu înseamnă însă că toate produsele moldovenești intră în Statele Unite cu taxă vamală zero. În funcție de categoria de produs, continuă să se aplice taxele vamale americane obișnuite prevăzute în nomenclatorul tarifar al SUA. Avantajul Republicii Moldova constă în faptul că peste aceste taxe nu se adaugă noua suprataxă impusă în baza Secțiunii 301.

În același timp, Washingtonul desfășoară un alt set de investigații comerciale privind supracapacitatea structurală de producție. Potrivit USTR, acestea vizează 16 economii: China, Uniunea Europeană, Singapore, Elveția, Norvegia, Indonezia, Malaezia, Cambodgia, Thailanda, Coreea de Sud, Vietnam, Taiwan, Bangladesh, Mexic, Japonia și India. Nici în această listă Republica Moldova nu este inclusă.

Poziția favorabilă a Chișinăului vine în contextul în care Republica Moldova a făcut la rândul său un pas important în relația comercială cu Statele Unite. Potrivit KPMG SUA, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Legea nr. 69, prin care, începând cu 1 iulie 2026, au fost eliminate taxele vamale pentru majoritatea bunurilor originare din Statele Unite.

Facilitatea se aplică cu prezentarea certificatului de origine și nu vizează anumite categorii agricole sensibile, printre care unele tipuri de carne, produse lactate și zahăr.

Astfel, Republica Moldova a eliminat taxele pentru cea mai mare parte a importurilor americane, în timp ce Statele Unite nu au inclus Moldova în noul regim de suprataxe comerciale aplicat zecilor de parteneri investigați.

Totuși, din documentele publice americane consultate nu rezultă că excluderea Republicii Moldova din regimul Section 301 ar fi fost acordată explicit în schimbul eliminării tarifelor pentru produsele americane. Sursele oficiale ale SUA confirmă separat cele două evoluții, dar nu stabilesc public o legătură cauzală directă între ele.