Scumpiri pe piața petrolului: investitorii se tem de o escaladare în Orientul Mijlociu

30 Ian. 2026, 08:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
30 Ian. 2026, 08:31 // Actual //  Grîu Tatiana

Cotaţiile petrolului au crescut joi cu aproximativ 3%, atingând cele mai ridicate niveluri din ultimele cinci luni, în timp ce pieţele se tem că un eventual atac al Statelor Unite asupra Iranului, unul dintre cei mai mari producători ai OPEC, ar putea perturba oferta globală, relatează Reuters.

Preţul petrolului Brent a urcat cu 2,10 dolari (3,1%), la 70,50 dolari barilul, iar WTI a avansat cu 2,09 dolari (3,3%), la 65,30 dolari.

Ambele repere au intrat în teritoriu tehnic supracumpărat, Brent fiind în drum spre cel mai ridicat nivel din 31 iulie, iar WTI spre cel mai ridicat nivel din 26 septembrie.

Surse americane au declarat că preşedintele Donald Trump analizează opţiuni care includ lovituri ţintite împotriva forţelor de securitate iraniene, în contextul în care SUA ar dori să creeze condiţii pentru o posibilă schimbare de regim, după reprimarea violentă a protestelor din Iran de la începutul lunii.

”Grija imediată a pieţei este dauna colaterală dacă Iranul loveşte ţările vecine sau, mai grav, dacă închide Strâmtoarea Hormuz, prin care tranzitează 20 de milioane de barili pe zi”, a spus analistul PVM John Evans.

Iranul este al treilea mare producător OPEC, după Arabia Saudită şi Irak, potrivit EIA. În paralel, miniştrii de Externe ai UE au adoptat noi sancţiuni împotriva Teheranului.

Analiștii au estimat că tensiunile au adăugat ”o primă geopolitică” de 3–4 dolari pe baril, iar escaladarea ar putea împinge Brent spre 72 de dolari în următoarele trei luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.