Motorina din UE a ajuns la pompă fără controale: anchetă pe lanțul de distribuție

Produsele petroliere aduse din Uniunea Europeană ajung în Republica Moldova fără teste suplimentare la frontieră, fiind acceptate în baza certificatelor de conformitate emise de producători autorizați din UE. Clarificările au fost făcute de șeful Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Produselor Nealimentare și Protecția Consumatorilor (ISSPNC), Sergiu Dărănuță, după ce mai mulți șoferi au reclamat în ultimele zile probleme legate de calitatea motorinei.

Dărănuță a explicat, în cadrul unei emisiuni de la Jurnal TV, că autoritățile au mers până acum pe încrederea în documentele emise în spațiul european. „Mergem pe prezumția că producătorul din UE livrează un produs conform. Nu am avut motive să credem că aceste certificate ar fi falsificate sau ar conține date eronate”, a spus el.

După apariția sesizărilor online, inspectorii au declanșat controale pe tot lanțul de distribuție – de la importatori și depozite până la stațiile PECO. Potrivit oficialului, verificările sunt în desfășurare, iar primele rezultate de laborator sunt așteptate în câteva zile. „Trebuie să stabilim exact unde au apărut eventualele abateri: la depozit sau direct la stație. Controalele sunt în curs și nu putem deocamdată nominaliza agenții economici”, a precizat șeful Inspectoratului.

El a adăugat că probe se prelevează inclusiv la punctele vamale, iar analiza lor durează între 5 și 13 zile, în funcție de gradul de încărcare al laboratoarelor. „Abia a venit primul raport și este pozitiv. Continuăm prelevările pentru a identifica dacă există motorină neconformă și de unde ar proveni aceasta”, a menționat Dărănuță.

Oficialul nu exclude nici alte cauze tehnice care ar putea afecta funcționarea autovehiculelor, cum ar fi utilizarea unor piese de proastă calitate. „Sunt situații când un filtru de motorină, care ar trebui să coste sute de lei, este înlocuit cu unul foarte ieftin. Și aceste lucruri trebuie luate în calcul”, a spus el.

În același timp, autoritățile explică și cum își pot recupera șoferii eventualele pagube. Consumatorii sunt îndemnați să păstreze bonurile fiscale de la stația PECO, de la serviciile de tractare și de la atelierul auto. „Pe baza acestor dovezi, Inspectoratul poate obliga agentul economic care a vândut produsul neconform să acopere prejudiciul”, a declarat Dărănuță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#fără probe #investigatie #motorina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.