Tensiunile globale împing aurul la maxime: cererea de investiții a crescut cu 84%

Cererea de aur a atins un nivel record anul trecut, deoarece îngrijorările legate de instabilitate și schimburile comerciale au declanșat o creștere a investițiilor, chiar dacă un șir de prețuri record i-au ținut departe pe cumpărătorii de bijuterii, transmite agerpres.ro.

Cererea globală de aur a crescut cu 1% în 2025, ajungând la 5.002 tone, cea mai mare cifră înregistrată vreodată, a anunțat joi Consiliul Mondial al Aurului (WGC).

Prețul aurului a trecut miercuri, pentru prima dată, peste pragul de 5.300 de dolari pe uncie, și de la începutul anului și până în prezent a crescut cu 22%, după un avans de 64% în 2025, pe fondul cererii de valori de refugiu, determinate de tensiunile geopolitice și, mai recent, de slăbirea încrederii în dolarul american.

‘Cea mai mare întrebare din acest an va fi dacă cererea de investiții va fi suficient de puternică pentru a menține piața aurului la un nivel ridicat’, a declarat John Reade, analist la Consiliul Mondial al Aurului.

WGC se așteaptă la un nou an de intrări puternice din partea fondurilor tranzacționate la bursă garantate cu aur (ETF) și la o cerere robustă de lingouri și monede. ETF-urile au înregistrat intrări de 801 tone de aur în 2025, în timp ce cererea de lingouri și monede a crescut cu 16%, până la 1.374 de tone, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani.

Cererea totală de investiții în aur a crescut cu 84%, atingând un nivel record de 2.175,3 de tone în 2025, de la 1.185,4 tone în 2024.

Cu toate acestea, WGC se așteaptă ca prețurile record să afecteze cererea de bijuterii în acest an și să încetinească achizițiile de aur ale băncilor centrale până la 850 de tone, de la 863 de tone în 2025, chiar dacă achizițiile acestora rămân ridicate în comparație cu nivelul de dinainte de 2022.

Cererea de bijuterii din aur a scăzut cu 18% în 2025, achizițiile din China reducându-se cu 24%, cel mai mic nivel din 2009. O scădere similară s-a înregistrat și în India, unde cererea de bijuterii de aur a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele trei decenii.

După o creștere a prețului aurului și achizițiile susținute ale băncilor centrale în perioada 2022-2025, ponderea aurului în deținerile valutare din întreaga lume se apropie acum de nivelurile de la începutul anilor 1990, ‘o perioadă cu o proprietate mai concentrată și, probabil, mai puține stimulente pentru deținerea de aur decât în prezent’, estimează WGC.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#cerere de aur #tensiuni globale #investiție #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM