Scutiri fiscale fără acoperire! Energocom, între ajutor de stat și afaceri paralele

10 Iun. 2025, 13:11
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Iun. 2025, 13:11 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Consiliul Concurenței și-a prezentat avizul cu privire la proiectul de lege ce prevede acordarea de garanții de stat și facilități fiscale în favoarea SA „Energocom”, în contextul contractării unui împrumut de 400 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), destinat finanțării Proiectului „Consolidarea securității energetice a Republicii Moldova”.

Instituția avertizează că proiectul nu oferă claritate suficientă cu privire la activitățile economice concrete pentru care Energocom ar beneficia de facilități fiscale și vamale. Deși compania de stat are obligații de serviciu public în sectoarele gazelor naturale și energiei electrice, Consiliul subliniază că aceasta desfășoară și alte activități comerciale, ceea ce creează riscul ca măsurile fiscale propuse să depășească sfera activităților de interes public.

Consiliul atrage atenția că măsurile de sprijin pot constitui ajutor de stat dacă oferă avantaje selective care distorsionează concurența. În același timp, instituția recunoaște că, în măsura în care facilitățile se aplică exclusiv activităților de furnizare a energiei și gazelor naturale în regim de serviciu public — considerate funcții esențiale ale statului — acestea nu intră sub incidența legislației privind ajutorul de stat.

Textul proiectului a fost completat, în urma obiecțiilor, pentru a preciza că scutirile se aplică strict în contextul îndeplinirii obligațiilor de serviciu public, în conformitate cu Legea nr. 108/2016 privind gazele naturale și Legea nr. 107/2016 privind energia electrică. De asemenea, s-a luat act de recomandarea privind separarea contabilă a activităților comerciale de cele ce țin de obligațiile publice, pentru a evita subvenționarea încrucișată.

Consiliul atrage atenția și asupra unor inconsecvențe tehnice din proiect. În forma inițială, se prevedea scutirea Energocom de accize, însă aceste scutiri vizau produse (gaz și electricitate) care, potrivit Codului Fiscal, nu sunt accizabile în prezent. În replică, Ministerul Finanțelor a operat modificări tehnice, înlocuind formularea cu expresia „drepturi de import”, aliniată la Codul Vamal actual, și excluzând taxa pentru proceduri vamale.

Totodată, Consiliul avertizează că scutirile de TVA cu drept de deducere, de accize și alte taxe pentru bunuri și servicii livrate către Energocom și potențiali terți implicați în proiect trebuie aplicate strict în măsura în care acele livrări contribuie direct la realizarea obiectivelor de interes public, fără a oferi avantaje neconcurențiale altor operatori economici.

În concluzie, Consiliul Concurenței a acceptat proiectul în forma ajustată, menționând că, în contextul în care facilitățile fiscale se aplică strict pentru activitățile de serviciu public și se asigură separarea contabilă clară, măsurile propuse nu intră sub incidența legii privind ajutorul de stat. Totuși, instituția atrage atenția asupra necesității monitorizării riguroase a implementării pentru a preveni distorsionarea concurenței în alte sectoare economice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.