Se ieftinește lumina în preajma alegerilor prezidențiale? ANRE aprobă reducerea tarifului pentru Energocom

Prețul reglementat al energiei electrice furnizată de către Energocom ar urma să se reducă cu 21%, la 1,80 lei/kWh. Ședința este programată pentru data de 17 septembrie.

Energocom își argumentează reducerea, în solicitarea de depusă la ANRE urmare a scăderi generale a costurilor de achiziție a energiei electrice, dar și a altor factori economici relevanți.

Cu toate acestea, Energocom avertizează că următoarea revizuire a prețului reglementat al Furnizorului Central de Energie Electrică (FCEE), programată pentru luna februarie 2025 și aplicabilă din martie 2025, ar putea genera provocări semnificative. Aceasta este cauzată de faptul că 94-95% din energia achiziționată în lunile ianuarie și februarie va proveni de la Centralele Electrice cu Termoficare (CET-uri), care au un tarif mai mare decât prețul reglementat al FCEE. În cazul în care CET-urile vor produce 100 milioane kWh lunar, FCEE riscă să aibă vânzări lunare cu 20 milioane lei mai puțin decât costul acestora, ceea ce ar putea duce la incapacitatea de plată a energiei produse de CET-uri și alți producători eligibili.

În aceste condiții, Energocom solicită ca ANRE să ia în considerare riscul descris în procesul de aprobare a prețului reglementat sau să găsească o soluție până la sfârșitul anului 2024 pentru a evita astfel de probleme.
De asemenea, Energocom subliniază că în ultimii doi ani cheltuielile operaționale ale întreprinderii au crescut considerabil, din cauza creșterii numărului producătorilor eligibili de energie regenerabilă și a necesității efectuării mai multor operațiuni. În acest context, Energocom solicită și majorarea marjei comerciale stabilite în Metodologia de calculare, aprobare și aplicare a prețurilor, de la 0,50% la 0,8%, cu aplicarea acesteia odată cu aprobarea prețului reglementat al FCEE.

În prezent, Chișinăul cumpără 80% din necesarul său de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, la un preț de 66 de dolari pe MWh. Consumatorii Premier Energy achită 2,34 lei per kWh, în timp ce cei din nordul țării plătesc 2,81 lei per kWh.

#iefinire #Energocom #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.