Economia Moldovei, un „bolnav” ținut în viață de aparate! Ce a tras PIB-ul în jos în trimestrul doi

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere modestă în prima jumătate a anului 2024, dar rămâne fragilă, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 2,2% în semestrul I 2024 față de aceeași perioadă din 2023, însă anumite sectoare cheie au încetinit progresul economic.

În trimestrul II 2024, PIB-ul a crescut cu 2,4% comparativ cu trimestrul II din 2023. Valoarea adăugată brută (VAB), care reprezintă 85,2% din formarea PIB, a contribuit cu 2% la această creștere, înregistrând o creștere de 2,3%.

Sectoarele care au susținut creșterea PIB în trimestrul II 2024 includ comerțul cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autovehiculelor și motocicletelor, care au contribuit cu 1,1% la formarea PIB, având o creștere a VAB de 7,2%. De asemenea, informațiile și comunicațiile (+0,4%), activitățile financiare și asigurările (+0,4%) și construcțiile (+0,3%) au contribuit pozitiv la creșterea economică, cu avansuri de până la 11,9% în cazul sectorului financiar.

Pe de altă parte, economia a fost trasă în jos de activități precum tranzacțiile imobiliare, care au înregistrat o scădere a VAB de 5,8%, contribuind negativ la PIB cu -0,5%. De asemenea, transportul și depozitarea (-0,1%) și sectorul de producție și furnizare de energie electrică și termică (-0,1%) au avut o influență negativă asupra evoluției economice, cu scăderi de până la 2,9%.

Impozitele nete pe produs, care reprezintă 14,8% din PIB, au contribuit cu 0,4% la creștere, având o majorare de 3,0% în volum.

În semestrul I 2024, PIB-ul Moldovei a atins 142,2 miliarde de lei, fiind în creștere cu 2,2% în termeni reali față de semestrul I 2023, dar economia rămâne vulnerabilă, cu sectoare importante în declin și semne de slăbiciune în ceea ce privește sustenabilitatea pe termen lung.

Banca Mondială a revizuit recent în scădere estimările de creștere a PIB-ului Moldovei pentru anii 2024 și 2025. Potrivit raportului „Global Economic Prospects”, prognoza pentru 2024 a fost redusă de la 4,2% la 2,2%, iar pentru 2025 de la 4,1% la 3,9%, ceea ce evidențiază provocările economice majore cu care se confruntă țara.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #PIB #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.