Se scumpește lumina! Până la sfârșit de an putea avea tarife noi

Energia electrică se va scumpi urmare schimbării surselor de energie. Acest lucru s-ar putea întâmpla în perioada imediat următoare, a declarat fostul director ANRE, Octavian Calmîc.

„Achizițiile de energie electrică, inclusiv cele care au loc la bursa din România au loc cu plata în avans. Energocom trebuie să aibă lichidități pentru a achita în avans acele procurări de la OPCOM din România. Ele pot să aibă din două surse. De la furnizori sau de la companiile licențiate care cumpără această energie și o distribuie ulterior la consumatori. Respectiv trebuie să aibă un tarif care să acopere aceste achiziții. Sau altă soluție, lichidități de la stat. Nu există alte surse de acoperire a achizițiilor. La etapa actuală tarifele nu acoperă acel volum de lichidități, de aceea va fi nevoie de o injectare suplimentară de lichidități din partea statului”, a explicat Calmîc la emisiune „Puterea a patra”.

Potrivit lui, este inevitabil că acești bani vor trebui întorși or, recuperarea se face doar prin tarife. Când, e greu de spus, totul ține de prețul de achiziție a energii și care va fi cantitatea. „Prețul de achiziție pe piața română este de 2,5 ori mai mar e față de prețul mediu actual, respectiv trebuie să ne așteptăm la o majorare. Nu cred că 8 lei Kw/h este un preț adecvat. Sigură că va fi mai marte de 3,15 lei Kw/h cât este în prezent. Mult depinde de intervenția statului să compenseze diferența prețului de achiziție. A mai fost așa ceva, la începutul anului, în luna februarie când a crescut prețul de achiziție Guvernul a decis să compenseze furnizorii de energie electrică cu 300 – 400 mil. de lei. a fost un efect de moment”, a punctat Calmîc.

Fostul director ANRE susține că este foarte riscant ca tarifele să fie majorate până la 1 decembrie. Majorarea trebuie să fie promptă o dată cu schimbarea surselor de aprovizionare cu energie electrică. Sunt măsuri nepopulare, dar Guvernul trebuie să vină cu măsuri de compensare ca să tempereze riscurile pentru populația vulnerabilă și să scoată acea presiune de sărăcie energetică a populație.

În prezent, consumatorii Premier Energy achită un tarif de 3,15 lei Kw/h, iar cei din nordul țării – 3,21 lei Kw/h.

#Energie #scumpiri #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.