Se va reîntoarce cel mai sărac stat din UE, la energia rusească?

23 Aug. 2022, 05:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Aug. 2022, 05:29 // Actual //  bani.md

Guvernul bulgar a decis recent să accepte doar una dintre livrările de GNL agreate cu compania america­nă Cheniere deşi preţul era cu aproape 30 de euro sub cel oferit pe bursele europene de gaze, relatează Euractiv. Actualul guvern interimar, desemnat de preşedintele Rumen Radev, este acuzat că ar încerca să reia negocierile cu Gazprom.

Bulgaria şi Polonia au fost prime­le ţări europene către care gigantul rus Gazprom şi-a suspendat livrările de gaze după ce acestea au refuzat să plătească cu ruble. Autorităţile din Sofia asigură aproximativ o treime din necesarul de gaze cu un contract pe termen lung cu Azerbaidjan, însă alte livrări se bazează pe contracte pe termen scurt.

În iunie, în ultimele zile în care s-a aflat la putere, guvernul proocci­dental condus de Kiril Petkov a negociat livrarea a şapte încărcături de GNL din SUA cu asistenţa Comisiei Europene.

Livrările de gaze americane ar fi acoperit aproximativ jumătate din can­tităţile care îi lipsesc Bulgariei. Însă guvernul lui Petkov a fost demis, alegeri parlamentare anticipate fiind programate pentru 2 octombrie. Ministrul interimar al energiei Rosen Hristov a explicat că oferta de GNL a fost respinsă pentru că rezervarea de sloturi GNL în Turcia şi Grecia este costisitoare.

Hristov a arătat că Bulgaria poa­te găsi gaze, însă problema este le­gată de preţurile ridicate. Scopul guvernului bulgar este de asigurare a unei aprovizionări sistematice cu gaze prin conducte, a precizat acesta.

Săptămâna viitoare, negocieri cu trei companii din Turcia vor avea drept obiectiv obţinerea de oferte fixe pentru livrare timp de 6 până la 12 luni. Vor fi purtate de asemenea negocieri de creştere a livrărilor de gaze azere, însă preţul va fi diferit de cel din contractul actual.

Formaţiunea proeuropeană Bulgaria Democratică a explicat că guvernul vrea să aducă energia bul­gărească într-o situaţie în care Gazprom rămâne o alternativă.

Sute de bulgari au ieşit în stradă recent în Sofia, exprimându-şi teme­rile că guvernul interimar ar putea da deoparte politicile guvernului ante­rior prooccidental şi reveni la legă­turi energetice apropiate cu Rusia, po­trivit Euronews.

Interfax indica la începutul lunii august că Bulgaria îşi continuă ne­gocierile cu Gazprom pentru relua­rea livrărilor de gaze ruseşti.
La începutul lunii iunie, vicepremierul Assen Vassilev declarase în faţa parlamentului că Bulgaria nu va mai negocia niciodată cu gigantul rus Gazprom, adăugând că contractul cu compania expiră la finalul anului.

O reînnoire a relaţiilor energetice dintre Bulgaria şi Rusia ar avea consecinţe atât pentru Bulgaria, cât şi pentru UE, avertizează Genady Kondarev, senior associate la E3G, un think tank ce activează în domeniul schimbărilor climatice, într-o opinie publicată de Euractiv.

Prin reluarea livrărilor de gaze, Rusia ar putea lua Bulgariei orice şansă de obţinere a unor importuri alternative. Bulgaria nu ar mai avea nicio putere de a evita un scenariu în care Gazprom reia livrările până când ţara îşi pierde sursele alternative, oprindu-şi mai apoi din nou livrările.
Însăşi începutul negocierilor ar putea submina solidaritatea şi unitatea europeană, potrivit lui Kondarev.

Realitatea Live

06 Ian. 2026, 13:34
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
06 Ian. 2026, 13:34 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

După înlăturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, într-o operațiune condusă de forțele armate americane, Washingtonul îşi propune să redirecționeze rapid exporturile de petrol ale ţării sud-americane înapoi către Statele Unite şi departe de China, potrivit unei analize Reuters. Mutarea strategică va oferi un impuls rafinăriilor americane, construite pentru a procesa țiței greu, exact tipul produs de Venezuela, însă redresarea completă a producției va fi lentă și complexă, potrivit unei analize Reuters.

Venezuela dispune de cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume (aproximativ 298–303 miliarde de barili), dar producția sa a scăzut dramatic de la un vârf de circa 3,5 milioane de barili pe zi în anii ’90 la sub 1 milion de barili pe zi în 2025, ca urmare a decadelor de subinvestiții, sancțiuni și deteriorare a infrastructurii.

În luna noiembrie 2025 exporturile petroliere veneau la aproximativ 921.000 de barili pe zi, dintre care China absorbea circa 80% din total — adică în jur de 746.000 bpd — în timp ce Statele Unite importau în jur de 150.000 bpd, potrivit datelor de monitorizare.

Administrația americană nu exclude ridicarea sancțiunilor pentru a relua exporturile către SUA, ceea ce ar putea crește importurile americane cu peste 200.000 bpd în câteva luni, restructurând fluxurile comerciale globale de petrol.

China, care în ultimii ani a devenit principalul cumpărător al țițeiului venezuelean, este vizată direct de această schimbare. O treime din exporturile Venezuelei către China erau destinate rambursării unor datorii istorice, iar aproximativ două treimi mergeau către rafinării independente chineze dispuse să încalce sancțiunile pentru țiței la preț redus. Trump a sugerat că și după schimbarea de regim China ar putea primi încă o parte din petrol, dar la probabil volume reduse.

Redirecționarea exporturilor către SUA ar avantaja rafinăriile de pe Golful Mexic, proiectate pentru țiței greu, oferind o piață „naturală” datorită proximității geografice și costurilor de transport mai mici.

Totuşi, experții avertizează că deși rutele comerciale se pot schimba rapid, revigorarea producției petroliere venezuelene la nivele semnificative ar dura ani de zile, necesitând investiții masive pentru modernizarea infrastructurii, stabilitate politică și încredere a investitorilor.