FOTO, VIDEO Filme româneşti premiate la Cannes, Veneţia şi San Sebastian, la a opta ediţie a ZFR Chişinău

Cele mai noi producţii româneşti, premiate la festivalurile de la Cannes, Veneţia şi San Sebastian, vor putea fi văzute la a opta ediţie a evenimentului cinematografic de tradiţie Zilele Filmului Românesc la Chişinău, care va avea loc în perioada 22-25 septembrie. În premieră, ZFR Chişinău se va desfăşura în două cinematografe – Cineplex Loteanu şi Cinema Odeon.

Ca şi până acum, intrarea la toate evenimentele va fi liberă, iar proiecţiile vor fi însoţite de discuţii cu numeroşii cineaşti invitaţi – regizori, actori, producători, directori de imagine şi critici. ZFR îşi continuă misiunea de a conecta Chişinăul, prin cinematografia română, la circuitul marilor festivaluri.

Astfel, timp de patru zile, în secţiunea Filme noi, cea mai consistentă din program, publicul de la Chişinău va putea să vadă şapte pelicule din ultimul an. Este vorba de cele mai de succes producţii româneşti recente, selectate la cele mai importante festivaluri şi prezentate în premieră în Republica Moldova la ZFR.

În acest an, majoritatea filmelor noi din selecţia ZFR Chişinău sunt realizate de o nouă generaţie de cineaşti, formată deopotrivă din regizori şi regizoare, care vin cu subiecte şi stiluri extrem de diferite şi de provocatoare.

“Metronom” (2022), premiat pentru regie în secţiunea Un Certain Regard a Festivalului de la Cannes, va închide ediţia din acest an a ZFR. Proiecţia va avea loc în prezenţa regizorului Alexandru Belc. Filmul spune povestea a doi liceeni care se iubesc şi scriu scrisori la emisiunea Metronom de la Europa Liberă, în timp ce Ţiriac şi Năstase joacă Finala Cupei Davis la tenis împotriva Americii în 1972. Când băiatul primeşte aprobarea să plece definitiv din ţară, împreună cu familia, cei doi tineri ştiu că trebuie să se despartă, dar nu se aşteptau ca ultimele zile împreună să devină hotărâtoare pentru întreaga lor viaţă.

“Crai nou” (2021), debutul regizoarei Alina Grigore, are în prim-plan o tânără care se zbate să urmeze studii superioare și să scape de violența bărbaţilor din familia sa disfuncțională. Filmul a câştigat anul trecut premiul cel mare, Scoica de Aur, la Festivalul de la San Sebastian şi va fi proiectat la Chişinău în prezenţa producătoarei Gabriela Suciu şi a directorului de imagine Adrian Pădureţu.

De la San Sebastian, unde a fost inclus în secţiunea competiţională New Directors, vine şi “Marocco” (2021), al doilea lungmetraj regizat de Emanuel Pârvu. Filmul, care a fost selectat anul acesta şi în competiția internaţională de la TIFF, urmărește destinele a două iubiri ce ajung în situații de viață și de moarte, ca urmare a neîncrederii.

Emanuel Pârvu va fi unul din invitaţii speciali ai ediţiei şi va fi prezent la Chişinău atât pentru proiecţia “Marocco”, cât şi pentru filmul “Miracol” (2021), unde are unul din rolurile principale. Regizat de Bogdan George Apetri şi proiectat anul trecut în competiţia Orizzonti a Festivalului de la Veneţia, thrillerul psihologic „Miracol” este împărțit în două capitole. În centru stă povestea unei tinere călugărițe care părăsește temporar mănăstirea pentru a rezolva o problemă urgentă. Drumul de întoarcere îi rezervă însă o soartă neaşteptată, iar ancheta unui inspector de poliţie dezvăluie indicii care conduc spre un posibil miracol.

Tot de la Festivalul de la Veneţia, unde a fost inclus în secţiunea Giornate degli Autori şi unde a câştigat premiul pentru cel mai bun debut, vine şi “Imaculat” (2021), realizat de Monica Stan şi George Chiper-Lillemark. Filmul are ca protagonistă o fată de 18 ani care ajunge într-o clinică de dezintoxicare pentru a scăpa de dependenţa de heroină şi unde inocența ei o salvează de avansurile bărbaților din interior. Admirată și ocrotită de toți, tânăra se bucură de atenție, până când află că orice tratament special are și un preț. Regizoarea Monica Stan va sta de vorbă cu publicul de la Chişinău la finalul proiecţiei.

Proiectat în 2021 în premieră mondială la Festivalul de la Salonic şi inclus anul acesta în competiţia internaţională de la TIFF, “Balaur” (2021) este debutul lui Octav Chelaru, regizor care va fi de asemenea prezent la ZFR. Filmul are în prim-plan o profesoară de religie şi soţie de preot, care începe o relaţie amoroasă cu un elev de 16 ani, fapt ce riscă să îi dea viaţa peste cap.

Debutul în ficţiune al regizorului Ştefan Constantinescu, “Om Câine” (2022), are ca protagonist un bărbat care, în plină pandemie de coronavirus, revine în România de la muncă din Suedia cu bănuieli legate de infidelitatea soţiei. Filmul a avut premiera mondială la ediţia din acest an a Festivalului de la Göteborg.

De asemenea, programul va cuprinde şi un film dedicat copiilor. Astfel, publicul tânăr va putea să vadă “Străjerii Deltei” (2021), un film de aventuri realizat de Liviu Mărghidan. Mai mulţi copii îşi petrec vacanţa de vară într-o tabără din Delta Dunării, unde învaţă cum să supravieţuiască în sălbăticie. Într-o zi, în timp ce curăţă apele Deltei de sticle de plastic, dau peste doi braconieri care pescuiesc ilegal folosind un dispozitiv electric, aşa că acum copiii au o misiune importantă.

Toate proiecţiile din secţiunile Filme noi şi Filme pentru copii vor avea loc la cinematograful Cineplex Loteanu, folosit pentru prima dată de ZFR.

Mai multe informații sunt disponibile pe pagina de Facebook a Zilelor Filmului Românesc la Chișinău.

Celelalte secţiuni tradiţionale de la ZFR Chişinău, şi anume Focus, Retro, Scurtmetraje studenţeşti şi Masterclass, vor fi anunţate în curând, împreună cu programul complet.

La fel ca anul trecut, ZFR va merge pe parcursul lunii octombrie şi în alte cinci oraşe din Republica Moldova – Bălţi, Soroca, Nisporeni, Călăraşi şi Cahul, unde vor fi prezentate câteva dintre filmele din selecţia de la Chişinău. Data şi programul pentru fiecare dintre cele cinci oraşe vor fi anunţate la încheierea ediţiei din capitală.

ZFR Chişinău este un eveniment organizat de Asociaţia Cineaştilor Independenţi ALTERNATIVE CINEMA din Republica Moldova și casa de producţie ROVA FILM din România.

Proiectul este realizat cu sprijinul: Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Ministerului Culturii al Republicii Moldova, Centrului Național al Cinematografiei din Republica Moldova, Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău și Uniunii Cineaştilor din România.

Parteneri: Arhiva Naţională de Filme din România, Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică (UNATC) „Ion Luca Caragiale” de la Bucureşti și DACIN SARA.

Sponsori: Asociația Investitorilor din România în Republica Moldova, Balkan Pharmaceuticals, Lucru Manual Moldova, Symbol Media, Idegraf, HaiKuTaTa, Raquette.

Parteneri media: TVR Moldova, Jurnal TV, Prime TV, Diez, Moldova.org, Agora, Ziarul de Gardă, Ziarul Național, Realitatea TV, RLive, RLiveTV, Bani.md, Vocea Basarabiei, Noroc TV, Radio Chișinău, Radio Noroc, Radio Zum, Alo Capitala, Deschide.md, Ea.md, Moldpres, Tezaur TV.

#premiera #film #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.