Secătuiți de seceta din anul 2020. Au fost reluate plățile pentru fermieri

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură a reluat plățile pentru agricultori pe dosarele depuse pentru subvenții. Primele plăți au fost efectuate luni 13 septembrie, curent.

În urma reorganizării structurale a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, din data de 10 septembrie, au fost redeschise liniile de finanțare.

Astfel, AIPA a transferat, luni 13 septembrie, către fermieri 32,2 mil. de lei pentru 184 de cereri de subvenționare. 18,2 mil. de lei au fost virate pentru 89 de cereri depuse pentru proiectele post-investiționale din 2020 și 14 mil. de lei pentru 95 de cereri – plăți directe pe cap de animal.

În ajutorul fermierilor moldoveni au venit și România care a donat 6000 de tone de motorină ca sprijin pentru agricultorii afectaţi de secetă, a ajuns astăzi la Ocniţa.

Seceta din 2020 a afectat puternic una din principalele ramuri ale economiei – agricultura. Condițiile climaterice nefavorabile au determinat scăderea esențială a volumului producției agricole, astfel că doar în nouă luni ale anului 2020 acesta s-a diminuat cu aproape 30%.

#agricultori #subvenții #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive