Seceta face ravagii. Fermierii sunt disperați. O comisie parlamentară va identifica măsurile pentru depășirea crizei

O comisie specială parlamentară a fost constituită pentru a identifica măsurile necesare în vederea depășirii crizei din sectorul agricol. Un proiect de hotărâre care prevede acest lucru a fost votat de 76 de deputați.

Inițiativa aparține deputaților Radu Mudreac și Corneliu Furculiță din Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) și a fost motivată de situația dificilă din sectorul agricol, cauzată de condițiile meteo nefavorabile din primăvara și vara acestui an. Comisia specială va avea un termen de 90 de zile pentru a prezenta Parlamentului un proiect de act normativ și un pachet de măsuri destinate depășirii crizei.

Comisia va fi formată din 7 membri și va fi condusă de deputatul Iurie Păsat, care este și agricultor. Valeriu Muduc a fost desemnat secretar al comisiei. Din comisie vor mai face parte deputații Alexandr Trubca, Ion Poia, Mariana Cușnir, Radu Mudreac și Corneliu Furculiță.

Conform Regulamentului Parlamentului, legislativul poate constitui comisii speciale pentru examinarea proiectelor de acte legislative, elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau pentru alte scopuri indicate în hotărârea de înființare a comisiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#agricultira #ravagii #seceta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.