Seceta face ravagii. Fermierii sunt disperați. O comisie parlamentară va identifica măsurile pentru depășirea crizei

O comisie specială parlamentară a fost constituită pentru a identifica măsurile necesare în vederea depășirii crizei din sectorul agricol. Un proiect de hotărâre care prevede acest lucru a fost votat de 76 de deputați.

Inițiativa aparține deputaților Radu Mudreac și Corneliu Furculiță din Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) și a fost motivată de situația dificilă din sectorul agricol, cauzată de condițiile meteo nefavorabile din primăvara și vara acestui an. Comisia specială va avea un termen de 90 de zile pentru a prezenta Parlamentului un proiect de act normativ și un pachet de măsuri destinate depășirii crizei.

Comisia va fi formată din 7 membri și va fi condusă de deputatul Iurie Păsat, care este și agricultor. Valeriu Muduc a fost desemnat secretar al comisiei. Din comisie vor mai face parte deputații Alexandr Trubca, Ion Poia, Mariana Cușnir, Radu Mudreac și Corneliu Furculiță.

Conform Regulamentului Parlamentului, legislativul poate constitui comisii speciale pentru examinarea proiectelor de acte legislative, elaborarea unor proiecte de acte legislative complexe sau pentru alte scopuri indicate în hotărârea de înființare a comisiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#agricultira #ravagii #seceta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².