Moldoveanul Victor Boaghe – job coach în Finlanda, despre profesiile viitorului şi influenţa AI

Victor Boaghe, un job coach moldovean stabilit în Finlanda, a fost invitat recent în cadrul unui interviu la RLive TV, produs de către Alexandrina Bacal, una dintre participantele Programului de Internship în Jurnalismul TV şi Online, desfăşurat în cadrul Grupului Media Realitatea. Tânăra şi specialistul au discutat despre angajarea în câmpul muncii a tinerilor, care sunt profesiile viitorului şi rolul Inteligenţei Artificiale.

Un job coach în primul rând este omul care descoperă abilitățile s-au potențialul oamenilor, spune Victor Boaghe, care a vorbit inclusiv despre diferenţele dintre tinerii din ziua de azi şi cei de acum câţiva ani, la capitolul job-ul dorit şi remunerare.

„Dacă vorbim de generația Y din care fac parte eu, atunci oamenii erau mai axați pe bani. Acum, tinerii au nevoie să se afirme, adică banii nu mai sunt motivația principală”, susţine Victor Boaghe.

În acest context, înțelegem că un job nu mai este doar o sursă de venit, dar trebuie să aducă şi satisfacţie angajatului.

„Întotdeauna o să existe dificultăți, probleme, la postul de muncă, pentru că job-ul exact nu există, însă prima motivație este starea de euforie la un job. Dacă simți ca vrei să mergi la postul de muncă şi nu te uiți la oră când trebuie să pleci”, afirmă job coach-ul Victor Boaghe

Victor Boaghe a fost întrebat şi despre profesiile viitorului şi dacă există riscul ca Inteligenţa Artificială să lase şomeri o parte din angajaţi.

„Joburile de viitor sunt cu siguranță cele creative, acele job-uri pe care nu o să le poată înlocui inteligenţa artificială sau foarte multe job-uri sunt legate de IT încă, deși se automatizează foarte multe lucruri şi acolo”, spune specialistul.

Programul de instruiri pentru viitorii jurnalişti este organizat de Rlive TV în parteneriat cu Direcția generală educație, tineret și sport și Centrul Municipal de Tineret Chișinău sub egida Primăriei municipiului Chișinău.

#Victor Boaghe #job coach #internship #Finlanda #RLIVE TV

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina