Șefa Consiliului de Administrație al Moldelectrica, în cărți pentru funcția de ministru al Energiei al României

Corina Popescu, fost secretar de stat în Ministerul Energiei din România și una dintre cele mai cunoscute figuri din sectorul energetic, a intrat pe lista scurtă pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul cabinet condus de Eugen Tomac, potrivit unor surse apropiate situației.

Până recent, principalul nume vehiculat pentru preluarea portofoliului Energiei era Dan Drăgan, însă surse din mediul politic și energetic susțin că și Corina Popescu este luată în calcul pentru această funcție.

Potrivit informațiilor obținute de surse apropiate negocierilor, Corina Popescu a avut joi o discuție cu Eugen Tomac, în cadrul căreia i-a fost propusă preluarea Ministerului Energiei. Aceasta nu ar fi oferit însă un răspuns imediat, solicitând o perioadă de reflecție înainte de a decide dacă acceptă oferta.

Corina Popescu are o experiență vastă în domeniul energetic. Ea a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Energiei, a condus companiile energetice Electrica și Transelectrica și este în prezent președinte al Consiliului de Administrație al Moldelectrica. Totodată, aceasta deține funcția de vicepreședinte al grupului românesc ENEVO.

Sursele citate susțin că premierul desemnat nu s-ar fi oprit la doar două nume. Eugen Tomac ar analiza mai mulți candidați pentru portofoliul Energiei, urmând să poarte discuții atât cu partidele politice, cât și cu actorii relevanți din sector. În funcție de gradul de acceptare politică și profesională, acesta ar urma să decidă titularul final al ministerului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#popescu #consiliu #Moldelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Republicii Moldova au constituit 5,188 miliarde de euro la data de 29 mai 2026, în scădere cu 21,56 milioane de euro față de nivelul înregistrat la sfârșitul lunii aprilie, când acestea se ridicau la 5,210 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Potrivit BNM, diminuarea rezervelor valutare a fost determinată în principal de plățile efectuate pentru deservirea datoriei publice externe a Republicii Moldova, în valoare de 30,07 milioane de euro. Alte ieșiri importante au fost generate de reducerea rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate, cu 20,42 milioane de euro, precum și de plățile efectuate de Ministerul Finanțelor, în sumă de 6,2 milioane de euro.

La reducerea rezervelor au contribuit și reevaluarea negativă a valorilor mobiliare din portofoliul investițional al BNM, de 0,53 milioane de euro, precum și alte ieșiri nete estimate la 0,15 milioane de euro.

În același timp, o parte din pierderi au fost compensate de aprecierea cursurilor de schimb ale valutelor care compun rezervele valutare în raport cu euro, factor care a adus un plus de 18,11 milioane de euro. De asemenea, veniturile obținute din administrarea rezervelor valutare au contribuit cu aproape 13 milioane de euro.

Totodată, în conturile statului au intrat 4,08 milioane de euro destinate proiectelor investiționale gestionate de Ministerul Finanțelor, precum și alte 0,64 milioane de euro în conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă.

În pofida scăderii lunare, nivelul rezervelor valutare rămâne peste cel de la începutul anului. Comparativ cu sfârșitul anului 2025, activele oficiale de rezervă sunt mai mari cu 84 milioane de euro, iar activele externe nete au crescut cu peste 87 milioane de euro.

La sfârșitul lunii mai, activele externe nete ale Republicii Moldova au constituit 5,162 miliarde de euro, în scădere cu 20,77 milioane de euro față de luna precedentă. Acest indicator reflectă diferența dintre activele externe și obligațiile externe ale Băncii Naționale.