Şeful BMW avertizează împotriva „interzicerii premature” a motoarelor cu ardere internă

Oliver Zipse, şeful Bayerische Motoren Werke (BMW), a avertizat asupra „interzicerii premature şi nepotrivite” a motoarelor cu ardere internă, chiar dacă mobilitatea electrică este un segment al pieţei în creştere rapidă, transmite DPA, citată de economica.net.

„Totuşi, cel mai mare segment de piaţă, în termeni absoluţi, în Germania, dar şi în Europa şi pe plan global, îl reprezintă motoarele cu ardere internă. Înainte de a renunţa pur şi simplu la ele trebuie să ştii într-adevăr ce faci”, este de părere Zipse.

Acesta a avut o întâlnire în spatele uşilor închise cu parlamentarii din Uniunea Creştin-Socială (CSU) din Bavaria, regiune a cărei economie este puternic dependentă de industria auto, aici fiind sediul BMW şi Audi.

„Ar fi dăunător să renunţi în mod inutil la o tehnologie în care cineva are o poziţie de lider global al pieţei”, a apreciat Zipse

La rândul său, Alexander Dobrindt, o figură importantă în CSU, a avertizat asupra concentrării unilaterale pe mobilitatea electrică.

„Motoarele cu ardere internă au ajutat de decenii la asigurarea prosperităţii în Germania, au creat locuri de muncă şi valoare adăugată. Tehnologia nu ar trebui abandonată unilateral din motive ideologice”, a declarat oficialul german.

Acesta a cerut dezvoltarea suplimentară a motoarelor cu ardere internă în direcţia neutralităţii emisiilor de CO2, care ar fi posibilă cu combustibili sintetici.

Conform datelor publicate miercuri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), vânzările de maşini hibride cu autoîncărcare, care funcţionează atât cu motor cu combustie internă, cât şi cu baterii, le-au depăşit pentru prima dată pe cele diesel în Europa în 2021.

O maşină din 11 vândute a fost alimentată cu baterii, adică aproape 880.000 de vehicule, conform ACEA.

Un total de 1,9 milioane de maşini hibride cu autoîncărcare au fost înmatriculate anul trecut în UE, un avans semnificativ faţă de 1,1 milioane în 2020. Înmatriculările de vehicule diesel, care de la scandalul emisiilor din 2015 s-au prăbuşit, au scăzut cu o treime în 2021, la peste 1,901 milioane de unităţi, faţă de 2,77 milioane în 2020.

Producătorul german de automobile de lux BMW a raportat pentru 2021 vânzări record de 2,21 milioane vehicule pentru marca sa principală BMW, un succes atribuit în parte capacităţii sale de a se adapta la problemele de aprovizionare.

Grupul german, care deţine şi brandurile Mini şi Rolls-Royce, a anunţat că în total livrările au crescut cu 8,4% anul trecut, până la 2,52 milioane vehicule.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugen Osmochescu, anunță că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va fi „prioritatea zero” a mandatului său, în condițiile în care aproximativ o treime din acquis-ul comunitar care urmează să fie transpus în legislația națională ține de domeniile gestionate de Ministerul Agriculturii.

Osmochescu a declarat, după învestirea în funcție, că ministerul pe care îl preia are în față unul dintre cele mai mari volume de legislație europeană care trebuie implementată în procesul de aderare.

„Prioritatea zero rămâne aceeași aderarea la Uniunea Europeană, în special pentru că în cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare avem cel mai larg volum de acquis comunitar care trebuie transpus. Circa 33% din toate directivele și reglementările Uniunii Europene se află în autoritatea Ministerului Agriculturii”, a declarat Osmochescu.

Potrivit noului ministru, aceasta înseamnă că aproximativ o treime din efortul legislativ și instituțional necesar în procesul de integrare europeană vizează domenii aflate în responsabilitatea Ministerului Agriculturii.

„Prioritatea zero este aderarea la Uniunea Europeană și îndeplinirea tuturor angajamentelor pe care ni le-am asumat noi, ca stat, în procesul aderării”, a punctat ministrul.

A doua mare prioritate anunțată de Osmochescu este schimbarea modului în care Republica Moldova abordează agricultura, în special pe fondul secetelor și al schimbărilor climatice tot mai pronunțate.

Noul ministru vorbește despre trecerea spre o „agricultură inteligentă”, bazată mai mult pe știință și tehnologii, precum și despre dezvoltarea sistemelor de irigații.

„Vorbim despre agricultură inteligentă, bazată pe știință, în special în condițiile climatice pe care le avem în Republica Moldova. Trăim ani cu secetă, trăim ani în care trebuie să regândim cum abordăm agricultura”, a afirmat Osmochescu.

Ministrul spune că adaptarea sectorului nu se va putea limita la un singur instrument, ci va necesita schimbări mai ample și cooperare între autorități, fermieri și ceilalți participanți din sector.

„Este vorba de irigații, este vorba de agricultură inteligentă, dar este vorba și despre abordarea atitudinii noastre comune, împreună cu fermierii și cu toți actorii din domeniul agriculturii”, a declarat Eugen Osmochescu.