Cruda realitate loveşte Europa în faţă: fără gaze ruseşti nu se poate. Germania caută cu disperare alternative

Ţări bogate în energie de la Qatar la Azerbaidjan au promis livrări de urgenţă de gaze către Europa, însă continentul realizează foarte repede că nu poate înlocui cel mai mare furnizor al său, Rusia, scrie Bloomberg.

Pentru a diminua riscul unei perturbări a livrărilor de gaze ruseşti în contextul crizei din Ucraina, europenii discută cu producători importanţi, căutând parteneriate sau chiar potenţiale schimburi de combustibili cu Asia. Încărcăturile de GNL sosite recent, ca şi vremea blândă, au contribuit la diminuarea temerilor privind criza de energie, însă Europa se bazează pe Rusia pentru mai mult de o treime din gazele folosite, iar obţinerea acestora din alte părţi ar putea propaga criza către alte regiuni.

„Europa nu are nicio alternativă la gazele ruseşti“, arată Ron Smith, analist la BCS.
Volumul de gaze de care UE are nevoie nu poate fi înlocuit de niciun furnizor unilateral fără a perturba livrările către alte regiuni, a declarat ministrul energiei din Qatar, Saad Al-Kaabi. Prioritatea ţării sale este de a acoperi nevoile clienţilor existenţi mai întâi. Garantarea securităţii energetice a Europei ar necesita un efort colectiv din partea unui număr de furnizori diferiţi, potrivit oficialului.

SUA au fost cel mai mare furnizor de GNL pentru Europa luna trecută şi, împreună cu alte ţări, au ajutat la înlocuirea într-o anumită măsură a gazelor ruseşti în ianuarie, însă acest lucru nu este garantat să dureze. Asia este de obicei cea mai profitabilă regiune pentru livrările de GNL.

Pe radarul UE este şi Azerbaidjanul, însă Elin Suleymanov, ambasadorul ţării în UK, declara recent că volumele din această ţară nu sunt egale cu cele ruseşti.

Ideea că gazele ruseşti pot fi înlocuite cu GNL este greşită, susţine Ron Smith. „Este fizic imposibil, nu există suficient GNL pe lume pentru a face acest lucru“.

Pentru eventualitatea ca importurile din Rusia să fie perturbare de tensiunile din Ucraina, Germania a început să caute furnizori alternativi de gaze, potrivit Euractiv.

Gazele acoperă peste 25% din consumul de energie al ţării, acestea fiind importante în întregime din Norvegia şi Rusia.
Într-o inversare de poziţie, Berlinul analizează acum posibile importuri de GNL din SUA, Qatar şi alţi furnizori.

Totuşi, importurile „ar necesita infrastructură adecvată“, neexistând în prezent terminale pentru acestea în Germania, a declarat Robert Habeck, vice-cancelarul german.

În acest context, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat că susţine planurile de construire a unuia sau mai multe terminale GNL în ţara sa, notează Reuters.

Germania ar putea importa GNL din Belgia (un terminal), Franţa (patru), Lituania (unu), Olanda (unu) şi Polonia (unu), conform Euractiv.

Poziţia Germaniei s-a schimbat în condiţiile în care stocurile de gaze au atins minime record, iar Gazprom pare să ezite să-şi umple capacitatea de stocare.

#aprovizionare #gaze #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.