Tăvălugul scumpirilor! Autoritățile s-au luat la trântă cu inflația s-o țină în frâu

Cea mai populară măsură pentru stăvilirea inflației este susținerea populației, în special a păturilor vulnerabile, a anunțat ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, în cadrul emisiunii „Secretele puterii” de la JurnalTV.

Cea mai populară, cea mai des practicată măsură este susținerea populației, în special a păturilor social-vulnerabile. Lucrul acesta îl face și Guvernul nostru. Noi practic am oferit resurse fără precedent în ceea ce privește asistența socială, am ridicat și pensiile minime astfel încât cei mai vulnerabili să fie susținuți. De asemenea am oferit asistență pentru compensarea resurselor energetice.

Consumatorul este ultimul în lanțul de consum și el este cel care trebuie să fie cel mai mult susținut deoarece prin această formulă menține capacitatea de achiziție”, a explicat Gaibu.

Ministrul Economiei a precizat că anume această măsură este implementată în marea majoritate a țărilor.

Da, unele țări aplică și alte instrumente. Guvernul evaluează toate aceste măsuri, dar mergem pe cele mai practice și mai eficiente instrumente”, a spus Sergiu Gaibu.

Potrivit estimărilor BNM, rata anuala a inflației va înregistra valoarea maxima de 15,1 la sută în trimestrul III 2022 și valoarea minima de 4,1 la sută în trimestrul III 2023.

#gaibu #masuri #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a descoperit un șir de nereguli la Ministerul Energiei, de la rețele de gaze fără acte clare și milioane de lei nerecunoscute în evidențe, până la probleme serioase în administrarea patrimoniului public. Auditorii au emis „opinie cu rezerve” asupra rapoartelor financiare ale instituției pentru anul 2025.

Cea mai gravă problemă identificată de audit vizează patrimoniul gestionat prin Î.S. „Moldelectrica”, unde Ministerul Energiei exercită funcția de fondator. Potrivit Curții de Conturi, bilanțul ministerului a fost subevaluat cu cel puțin 678,8 milioane de lei, deoarece anumite proprietăți ale statului nu au fost reflectate corect în evidența contabilă.

În plus, alte bunuri publice în valoare de 321,63 milioane de lei au fost incluse neconform în capitalul social al întreprinderii. Auditorii avertizează că problema ar putea fi și mai mare, deoarece 1 670 de unități de mijloace fixe figurează în acte cu valoarea „zero”, fără să fie reevaluate corespunzător.

La sfârșitul anului trecut, patrimoniul administrat și raportat de Ministerul Energiei era estimat la 793,3 milioane de lei. În aceeași perioadă, instituția a înregistrat venituri de 1,159 miliarde de lei și cheltuieli de 970,6 milioane de lei.

Auditul a scos la iveală și probleme în gestionarea contribuțiilor pentru eficiență energetică. Potrivit auditorilor, creanțe aferente a 44 de entități, în sumă de 63,07 milioane de lei, și datorii către alte 9 entități, de 3,91 milioane de lei, nu au fost recunoscute și raportate corespunzător.

„Operațiunile sunt realizate în lipsa unei delimitări normative clare a responsabilităților dintre entități”, notează Curtea de Conturi despre relația dintre Ministerul Energiei și IP CNED în administrarea fondurilor pentru eficiență energetică.

Probleme majore persistă și în sectorul gazelor naturale. Curtea de Conturi critică tergiversarea procesului de inventariere a rețelelor de transport și distribuție a gazelor, inclusiv a celor construite din bani publici și fără acte de proprietate clare.

„Fragmentarea dreptului de proprietate asupra infrastructurii de gaze naturale afectează evidența contabilă a patrimoniului, întreținerea infrastructurii și realizarea investițiilor necesare”, avertizează auditorii.

Raportul mai arată că recomandările formulate de Curtea de Conturi anul trecut au fost implementate doar pe jumătate. O singură recomandare a fost executată integral, iar alte patru – doar parțial.