Șeful Delegației UE la Chișinău, Janis Mažeiks, despre aderarea Republicii Moldova la UE

22 Mart. 2022, 09:52
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Mart. 2022, 09:52 // Actual //  MD Bani

Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău a menționat că cererea de aderare depusă de Republica Moldova este în proces de examinare din partea instituțiilor europene. Diplomatul și-a exprimat convingerea că Uniunea Europeană va respecta cu strictețe regulile de aderare, iar Republica Moldova va traversa aceleași etape în procesul eurointegrării ca și statele comunitare, scrie IPN.

Janis Mažeiks spune că decizia Republicii Moldova de a depune cerere de aderare la Uniunea Europeană este examinată la Bruxelles deopotrivă cu cererile depuse de Ucraina și Georgia. Diplomatul spune că statele membre nu vor face abstracție de regulile stricte ale eurointegării în favoarea niciunui stat aspirant la aderare.

„Acesta este primul pas pe care orice țară, care dorește să devină membră a Uniunii Europene trebuie să-l facă. Printre primele etape a fost decizia Consiliului Uniunii Europene de a cere Comisiei o opinie în acest sens. Acum sarcina Comisiei este să pregătească această opinie cu referire la cererile Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. Uniunea Europeană nu va ocoli, nu va ignora anumite reguli, procedurile se vor desfășura la fel ca în trecut”, a spus Janis Mažeiks în cadrul emisiunii „Prime Time” de la PrimeTV.

În cadrul emisiunii, oficialul a vorbit și despre regiunea transnistreană.

„Uniunea Europeană își construiește relația cu Republica Moldova recunoscând integritatea teritorială în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional, având în vedere soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, care va asigura un statut special pentru regiunea transnistreană. Uniunea Europeană își construiește relația cu toată țara, ca un tot întreg. De exemplu, acordul de Asociere și cel de Liber Schimb se aplică și în regiunea transnistreană și această regiune beneficiază foarte mult de acordul de Comerț Liber ceea ce înseamnă că această regiune este implicată în relația cu Uniunea Europeană”, a mai spus ambasadorul Uniunii Europene.

În același context, oficialul european nu s-a arătat surprins de solicitarea recentă a pretinselor autorități de la Tiraspol privind recunoașterea independenței regiunii, menționând că această retorică este una veche.

„Nu este pentru prima dată când astfel de solicitări au fost făcute. Acest lucru nicidecum nu schimbă relația noastră cu Republica Moldova, noi vom construi această relație la fel cum am făcut-o până acum, în același format în care avem și măsuri de consolidare a încrederii cu implicarea regiunii transnistrene. Însă toate aceste proceduri au la bază integritatea teritorială a Republicii Moldova”, a punctat diplomatul.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.