Serviciul Fiscal de Stat a încasat 32,9 milioane lei de impozitul pe venit plătit de cei care dau în chirie imobile

În zece luni ale anului anului, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) a încasat 32,9 milioane de lei din impozitul pe venit de la darea în locațiune a bunurilor imobile.

Potrivit informațiilor, încasările au crescut cu 22,3% în 10 luni ale anului 2022, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Astfel, în perioada ianuarie-octombrie 2022 au fost identificate 5.105 persoane fizice ce dau în locațiune bunuri imobile. La 442 persoane fizice ce dau în locațiune bunuri imobile au fost calculate suplimentar la buget: plăți de bază în sumă de 316,4 mii lei, majorare de întârziere în sumă de 28,1 mii lei și aplicată amendă în mărime de 37 mii lei.

În rezultatul acțiunilor întreprinse în perioada anului 2022, au fost înregistrate 16 802 contracte de dare în locațiune a bunurilor imobile.

În acest context, Serviciul Fiscal de Stat reamintește persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care transmit în posesie şi/sau în folosinţă proprietate imobiliară altor persoane fizice, prin utilizarea platformelor Booking, Airbnb și altele, despre necesitatea onorării obligațiunilor fiscale aferent veniturilor obținute.

#impozit pe venit #chirie #imobile #SFS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.