Securiștii moldoveni au păcălit mii de infractori! Au criptat telefoanele Maiei Sandu și a instituțiilor statului

Conducerea țării, dar și șefii mai multor instituții de stat se folosesc de o linie telefonică securizată de către Serviciul de Informații și Securitate, scrie realitatea.md.

Securitatea telefoanelor personale ale demnitarilor de stat nu este asigurată de SIS, susține șeful instituției, Alexandru Musteața.

”Când este vorba de comunicații telefonice criptate, este așa linie guvernamentală, o linie telefonică asigurată de SIS, criptată, ea este protejată. Pentru asta noi ducem răspunderea, asta este de competența SIS și noi o monitorizăm foarte bine. La această linie sunt conectate majoritatea persoanelor din conducerea țării, mai multe agenții… Atunci când este vorba de telefoane și conturi personale – este responsabilitatea fiecărui din noi”, a declarat Musteața la PRO TV.

Recent, conturile de Telegram ale președintelui țării, Maia Sandu, vicepremierului, Andrei Spînu, ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, dar și ale consilierului prezidențial, Dorin Recean, au fost sparte. În spațiul public au ajuns sute de conversații ale demnitarilor, iar conducerea țării acuză Rusia că ar fi organizat aceste scurgeri.

#instituții #protectie #SIS

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kievul ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza veniturile generate din activele înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei nu doar pentru achiziția de armament, ci și pentru acoperirea deficitului bugetar, a declarat adjunctul ministrului ucrainean de finanțe, Oleksandr Kava, citat de Financial Times.

„Între statele europene discuțiile continuă, dar poziția Ucrainei este clară: trebuie să primim aceste fonduri care provin din activele rusești înghețate”, a afirmat Kava.

Declarațiile oficialului vin pe fondul divergențelor între capitalele europene. Cancelarul german Friedrich Merz a subliniat că aceste resurse ar trebui folosite strict pentru achiziționarea de armament, în timp ce Franța a cerut ca echipamentele cumpărate de Kiev să fie produse în Europa.

Ucraina, în schimb, insistă asupra unei flexibilități mai mari. „Avem nevoie de o anumită proporție. Este vital să acoperim deficitul bugetar, nu doar să finanțăm cheltuielile de securitate generate de război”, a punctat Kava.

Astfel, disputa rămâne deschisă între aliați: dacă banii proveniți din activele înghețate ale Rusiei vor merge exclusiv către industria de apărare sau vor fi utilizați și pentru stabilitatea financiară internă a Ucrainei.