Short sellerii Tesla au încasat 8,2 miliarde de dolari după ce au mizat împotriva companiei lui Elon Musk în 2022

Short sellerii (vânzători în lipsă) din Statele Unite au făcut aproximativ 8,2 miliarde de dolari în contextul în care au pariat împotriva producătorului de maşini electrice Tesla în 2022, după ani în care acţiunile companiei au crescut în ciuda unor serii constante de pierderi, notează Business Insider, citând furnizorul de date Ortex.

De altfel, short sellerii „au cules roadele” valului de vânzări de anul acesta, încasând 62,5 miliarde de dolari în venituri realizate şi nerealizate pe acţiuni din indicele tech Nasdaq 100, scrie ZF.

Pieţele de capital au înregistrat scăderi considerabile în 2022, pe măsură ce inflaţia a continuat să crească, iar băncile centrale au răspuns prin majorarea ratelor dobânzilor, războiul ruso-ucrainean generând tot mai multă volatilitate în acest sens.

Acţiunile din domeniul tehnologiei – alimentate de stimulentele din era coronavirusului – au fost cele mai afectate. Fără dinamica şedinţei de tranzacţionare de marţi, indicele Nasdaq Composite s-a depreciat cu 23,4% de la începutul anului, iar Tesla este pe minus cu circa 37%.

Evoluţiile au oferit un set de oportunităţi vânzărilor în lipsă – investitori care „pariază” împotriva unei companii şi împrumută acţiuni pe care le cumpără ulterior, încasând între timp diferenţa de preţ. Mulţi investitori americani shortează acţiuni pentru a-şi limita nivelul de risc din portofoliu.

Conform datelor Ortex, short sellerii au încasat 3,8 miliarde de dolari după ce au pariat pe scăderea acţiunilor Amazon, 3,7 miliarde de dolari pe Facebook şi 3,5 miliarde pe Apple.

Data sunt valabile până la finalul şedinţei de joia trecută. O zi mai târziu, Tesla şi Nasdaq 100 au crescut cu 7,3%, respectiv 3,3%, erodând astfel o parte din câştigurile short sellerilor.

În ultimii cinci ani, acţiunile Tesla au urcat cu peste 1.000%, CEO-ul Elon Musk ajungând între timp cel mai bogat om la nivel mondial, cu o avere netă de 224 miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaires Index.

#short seller #companii #Tesla #Investiții #actiuni #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.