Situație disperată la Franzeluța! Gigantul panificației moldovenești risca să intre la apă dacă nu scumpea pâinea

Cea mai mare companie de panificație din Republica Moldova, Franzeluța risca să ajungă la pierderi uriașe urmare a majorării prețurilor la gaz și a materiei prime. Doar în anul 2021 pierderile erau calculate la 12,4 mil. de lei, dacă nu erau operate scumpiri. Pentru anul 2022, pierderile erau calculate la 73,6 mil. de lei.

Victor Matcov, directorul Franzeluța, audiat în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe, a declarat că majorarea prețului pâinii a fost un element care a salvat compania de faliment.

Din luna a șaptea a anului 2021, au crescut prețurile la făină cu 28% categoria superioară. Doar majorarea prețului la gaz ne-a adus cheltuieli de 28 mil. de lei. Or, scumpirea pâinii deja ne permite să avem un profit de 2,8 mil. de lei în anul 2022. (…) Franzela cea mai căutată pe piață „Botanica” am scumpit-o la 6,20 lei de la 4,50 lei”, a explicat Matcov.

Directorul a precizat că la compania pe care o conduce din 25 octombrie 2021 au fost curmate mai multe scheme care vizează transportul producției. Au fost concediați 12 angajați din top managementul companiei de pe seama cărora s-au economist 800 mii de lei.

Cota pentru expedierea producției era 4,2% și a fost majorat brusc la 6,5% de fosta conducere. Am făcut o investigație și am ajuns la 5,8%. Doar suma pentru transport în 2021 a fost 39 mil. de lei urmare a prețurilor umflate. În 2020 suma pentru transport a fost cu 5 mil. mai mică”, a mai spus Matcov.

În cadrul audierilor, directorul Franzeluța a menționat că întreprinderea pe care o conduce a majorat și costul producției exportate cu 14,7%. Cota producției exportate este 14,6% din totalul producției de 32 mii tone. Compania își livrează producția în Canada SUA, UE, Israel și Australia.

#framzeluța #paine #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În prezent relațiile dintre Statele Unite și Rusia sunt la cel mai scăzut nivel de după sfârșitul Războiului Rece.

Dar de-a lungul secolelor, legăturile au fost mai strânse, dovadă că acum 156 de ani, Rusia a vândut Americii cu suma de 7,2 milioane de dolari, Alaska, tranzacție care este considerată de experți cea mai mare greșeală din istorie a Moscovei.

Pe 30 martie 1867. Statele Unite și Rusia au ajuns la un acord privind achiziționarea teritoriului de nord al Alaskăi, care cuprindea aproape 600.000 de mile pătrate, potrivit TVP World.

În 1866, guvernul rus a analizat oferta Statelor Unite de a cumpăra pământul din Alaska. William H. Seward, secretarul de stat al SUA, a mediat acordul în numele Washingtonului, în timp ce ministrul rus Edouard de Stoeckl a condus negocierile în numele Moscovei.

Cele două națiuni au ajuns la un acord la 30 martie 1867, prin care Statele Unite trebuia să plătească Rusiei suma de 7,2 milioane de dolari pentru Alaska.

Tranzacția a fost intermediată de Edouard de Stoeckl, care a primit un cec de 7,2 milioane de dolari. Tratatul de cesiune, care a fost semnat de țarul Alexandru al II-lea și a încheiat oficial înțelegerea de cumpărare a Alaska din Rusia.

Președintele Statelor Unite de atunci Andrew Johnson a semnat tratatul pe 28 mai, iar Senatul american a validat acordul pe 9 aprilie, iar Alaska a fost transferată oficial la Statele Unite pe 18 octombrie 1867. Această achiziție a pus capăt prezenței Rusiei în America de Nord și a asigurat accesul SUA la marginea nordică a Pacificului.

Statele Unite au cumpărat aproape 600.000 de mile pătrate cu mai puțin de 2 cenți pe acru, deși mulți politicieni de la Washington s-au opus achiziției.

Abia după marea goană a aurului din Klondike, Alaska a fost văzută de toți americanii ca o adăugare demnă la teritoriul american. În plus, locația strategică a terenului achiziționat dădea drept SUA la revendicările teritoriale din Arctica.
Importanța strategică a Alaska a fost în cele din urmă recunoscută în cel de-Al Doilea Război Mondial. Alaska a devenit stat la 3 ianuarie 1959.