Situație disperată la Franzeluța! Gigantul panificației moldovenești risca să intre la apă dacă nu scumpea pâinea

Cea mai mare companie de panificație din Republica Moldova, Franzeluța risca să ajungă la pierderi uriașe urmare a majorării prețurilor la gaz și a materiei prime. Doar în anul 2021 pierderile erau calculate la 12,4 mil. de lei, dacă nu erau operate scumpiri. Pentru anul 2022, pierderile erau calculate la 73,6 mil. de lei.

Victor Matcov, directorul Franzeluța, audiat în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe, a declarat că majorarea prețului pâinii a fost un element care a salvat compania de faliment.

Din luna a șaptea a anului 2021, au crescut prețurile la făină cu 28% categoria superioară. Doar majorarea prețului la gaz ne-a adus cheltuieli de 28 mil. de lei. Or, scumpirea pâinii deja ne permite să avem un profit de 2,8 mil. de lei în anul 2022. (…) Franzela cea mai căutată pe piață „Botanica” am scumpit-o la 6,20 lei de la 4,50 lei”, a explicat Matcov.

Directorul a precizat că la compania pe care o conduce din 25 octombrie 2021 au fost curmate mai multe scheme care vizează transportul producției. Au fost concediați 12 angajați din top managementul companiei de pe seama cărora s-au economist 800 mii de lei.

Cota pentru expedierea producției era 4,2% și a fost majorat brusc la 6,5% de fosta conducere. Am făcut o investigație și am ajuns la 5,8%. Doar suma pentru transport în 2021 a fost 39 mil. de lei urmare a prețurilor umflate. În 2020 suma pentru transport a fost cu 5 mil. mai mică”, a mai spus Matcov.

În cadrul audierilor, directorul Franzeluța a menționat că întreprinderea pe care o conduce a majorat și costul producției exportate cu 14,7%. Cota producției exportate este 14,6% din totalul producției de 32 mii tone. Compania își livrează producția în Canada SUA, UE, Israel și Australia.

#framzeluța #paine #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera Reprezentanților din Statele Unite a aprobat bugetul apărării (NDAA) pentru anul 2025, însă fără includerea programului de tip Lend-Lease pentru Ucraina. Această prevedere, inițial prezentă în proiectul de lege, a fost eliminată, potrivit ambasadoarei Ucrainei în SUA, Oksana Markarova. Ambasadoarea a declarat că diplomații ucraineni continuă să facă eforturi pentru menținerea acestui mecanism, inclus în alt proiect de lege, denumit Stand with Ukraine Act, susținut de ambele partide și camere legislative.

De asemenea, Markarova a menționat că bugetul adoptat nu prevede finanțare pentru Ukraine Security Assistance Initiative (USAI), întrucât suma de 300 de milioane de dolari a fost alocată în avans în bugetul anterior. Per total, NDAA pentru 2025 a fost aprobat de 281 de congresmeni, în timp ce 140 au votat împotrivă (16 republicani și 124 democrați). Documentul urmează să fie analizat săptămâna viitoare de Senat.

Programul de tip Lend-Lease pentru Ucraina a fost semnat de președintele Joe Biden pe 9 mai 2022, cu scopul de a simplifica procedurile pentru livrarea de arme către Kiev. Acest mecanism a fost utilizat anterior doar în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru sprijinirea Marii Britanii și a Uniunii Sovietice împotriva Germaniei naziste, fără plată anticipată și cu termene extinse de rambursare.

De la începutul invaziei ruse, Ucraina a primit ajutor militar american în valoare de 61,4 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Pentagonului din 2 decembrie. Ulterior, SUA au anunțat un nou pachet de sprijin militar în valoare de aproape 1 miliard de dolari, ce include muniții pentru HIMARS, drone, echipamente și componente pentru reparații și modernizarea tehnicii de luptă. În plus, pe 10 decembrie, SUA au oferit un împrumut de 20 de miliarde de dolari Ucrainei, finanțat prin activele rusești înghețate.

Totodată, Ucraina își propune să obțină de la partenerii occidentali suma de 126 de miliarde de dolari pentru continuarea războiului în 2025, o valoare semnificativ mai mare față de angajamentele asumate la summitul NATO din Washington, unde s-a stabilit un minim de 43,3 miliarde de dolari.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat anterior că sprijinul occidental nu acoperă nevoile complete ale armatei ucrainene. De cealaltă parte, președintele ales al SUA, Donald Trump, a indicat intenția de a reduce sprijinul oferit Kievului, transferând această responsabilitate către statele Uniunii Europene.