Situație disperată la Franzeluța! Gigantul panificației moldovenești risca să intre la apă dacă nu scumpea pâinea

Cea mai mare companie de panificație din Republica Moldova, Franzeluța risca să ajungă la pierderi uriașe urmare a majorării prețurilor la gaz și a materiei prime. Doar în anul 2021 pierderile erau calculate la 12,4 mil. de lei, dacă nu erau operate scumpiri. Pentru anul 2022, pierderile erau calculate la 73,6 mil. de lei.

Victor Matcov, directorul Franzeluța, audiat în cadrul Comisiei economie, buget și finanțe, a declarat că majorarea prețului pâinii a fost un element care a salvat compania de faliment.

Din luna a șaptea a anului 2021, au crescut prețurile la făină cu 28% categoria superioară. Doar majorarea prețului la gaz ne-a adus cheltuieli de 28 mil. de lei. Or, scumpirea pâinii deja ne permite să avem un profit de 2,8 mil. de lei în anul 2022. (…) Franzela cea mai căutată pe piață „Botanica” am scumpit-o la 6,20 lei de la 4,50 lei”, a explicat Matcov.

Directorul a precizat că la compania pe care o conduce din 25 octombrie 2021 au fost curmate mai multe scheme care vizează transportul producției. Au fost concediați 12 angajați din top managementul companiei de pe seama cărora s-au economist 800 mii de lei.

Cota pentru expedierea producției era 4,2% și a fost majorat brusc la 6,5% de fosta conducere. Am făcut o investigație și am ajuns la 5,8%. Doar suma pentru transport în 2021 a fost 39 mil. de lei urmare a prețurilor umflate. În 2020 suma pentru transport a fost cu 5 mil. mai mică”, a mai spus Matcov.

În cadrul audierilor, directorul Franzeluța a menționat că întreprinderea pe care o conduce a majorat și costul producției exportate cu 14,7%. Cota producției exportate este 14,6% din totalul producției de 32 mii tone. Compania își livrează producția în Canada SUA, UE, Israel și Australia.

#framzeluța #paine #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În Republica Moldova erau vacante, la sfârșitul trimestrului II 2026, circa 31,9 mii de locuri de muncă, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. Numărul acestora s-a redus cu 2,4% față de aceeași perioadă a anului trecut și cu 1,3% comparativ cu trimestrul I 2026.

Rata locurilor de muncă vacante, calculată ca raport între posturile libere și numărul total de locuri de muncă, a constituit 4,5%, fiind cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât în trimestrul II 2025.

O parte a posturilor neocupate se regăsește în sectorul public. Din totalul de 31,9 mii de locuri vacante, 13,3 mii, sau 41,6%, erau în sectorul bugetar.

Cele mai multe posturi libere au fost raportate în administrația publică și apărare, inclusiv asigurările sociale obligatorii, unde erau vacante circa 7,9 mii de locuri de muncă. În sănătate și asistență socială erau disponibile aproximativ 4,7 mii de posturi, iar în învățământ – 4,3 mii.

Administrația publică se detașează și în ceea ce privește ponderea locurilor neocupate. Rata posturilor vacante în acest sector a ajuns la 13,1%, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din opt locuri de muncă era liber.

Rate ridicate ale locurilor vacante au mai fost înregistrate în transport și depozitare – 6,5%, precum și în sănătate și asistență socială și în activitățile de artă, recreere și agrement – câte 6,2%.

La polul opus, cele mai mici rate ale locurilor vacante au fost consemnate în comerț și reparații auto – 2%, alte activități de servicii – 2,1%, precum și în informații și comunicații – 2,4%.

Comparativ cu trimestrul II 2025, cea mai mare creștere a numărului de posturi libere a fost înregistrată în învățământ, cu aproximativ 500 de locuri. În construcții, numărul posturilor vacante a crescut cu circa 400, iar în comerț și reparații auto – cu aproximativ 300.

Cele mai mari scăderi au fost raportate în transport și depozitare, unde numărul locurilor vacante s-a redus cu aproximativ 1,2 mii. În administrația publică și apărare, precum și în industria prelucrătoare, diminuarea a fost de circa 200 de posturi în fiecare domeniu.