(VIDEO) Moldoveanca care a câștigat marele trofeu la Alternative Hair Show: Țara noastră a participat pentru prima dată

Alla Tcaciuc, cunoscută în Republica Moldova, dar și peste hotare pentru pentru activitatea sa de hair stylist, a participat la concursul internațional Alternative Hair Show unde a câștigat marele trofeu. Finala concursului a avut loc în perioada 9-10 octombrie 2021. Alla Tcaciuc spune că acest concurs este de nivelul Eurovisionului în lumea hair stylistilor.

La ediția 39 a concursului a participat și Republica Moldova, fiind reprezentată de Alla Taciuc, care a impresionat juriul cu o lucrare inedită.

„Este o victorie foarte importantă pentru țara noastră. Este o realizare frumoasă, atât pentru țară, cât și pentru mine. A fost o încercare creativă.”

Nu este pentru prima dată când Alla Tcaciuc participă la concursuri internaționale. În palmaresul său are o mulțime de trofee obținute la diverse concursuri naționale și internaționale.

Despre Alternative Hair Show

În 1983, frizerul Tony Rizzo și soția sa Maggie și-au pierdut primul născut, Valentino, de leucemie, la vârsta fragedă de 2 ani și 7 luni. Ei au decis să răspundă acestei boli, într-un mod neobișnuit, angajându-și numeroșii prieteni și colegi de coafură din întreaga lume într-un eveniment de strângere de fonduri de caritate cu totul nou și îndrăzneț.

Concursul Alternative Hair Show a fost organizat pentru prima dată la Camden Theatre din Londra în octombrie 1983. Spectacolul a fost un succes uriaș, strângând o sumă enormă de 7.500 de lire sterline, care a fost donată imediat către Leukemia & Lymphoma Research, principala organizație caritabilă pentru cercetarea cancerului de sânge din Marea Britanie. S-a născut Alternative Hair Show.

Show-urile au devenit unul dintre cele mai interesante și căutate evenimente din calendarul internațional de coafură. Concursul emblematic de la Londra este acum la cea de-a 39-a ediție și a avut loc în locații prestigioase din Londra, inclusiv Royal Albert Hall, Hippodrome, The Freemasons Hall, Excel și multe altele. Ediții ale concursurilor s-au desfășurat la Chicago, Bologna, Viena, Moscova, Seul, Italia și Tokyo. Încasările, ajuns acum peste 12,5 milioane de lire sterline, au fost donate către Leukemia & Lymphoma Research din Marea Britanie și către organizații de caritate împotriva leucemiei.

În ianuarie 2012, pentru a marca cea de-a 30-a aniversare a acestei inițiative unice de strângere de fonduri, s-a decis înființarea Fundației de Caritate Alternative Hair (Registered Charitable 1147189).

Fundația este o instituție de acordare a granturilor care se angajează să finanțeze organizații de caritate cu experiență și expertiză consolidată în progresul cercetării și în tratamentul și bunăstarea persoanelor care suferă de leucemie și cancer de sânge asociat.

#Alternative Hair Show #trofeu #Alla Tcaciuc #hair stylist

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.