Situație gravă! Dovada că Moldova se îndreaptă spre o recesiune, inflație galopantă și o criză energetică

Republica Moldova, la fel ca și alte state, inclusiv cele occidentale, puternic dezvoltate, se confruntă cu o criză economică ce se va perpetua și anul viitor mai puternic, dacă autoritățile nu intervin.

Fosta ministră de Finanțe, Mariana Durleșteanu, într-o postare pe Facebook, afirmă că Produsul intern brut al Moldovei va ajunge la nivelul celui din pandemia COVID-19 sau mai exact ne așteptam la o creștere economică de doar 0,3%. Este clar ca Guvernul actual ar trebui sa instituie o celula de criză care s-ar focusa pentru gestionarea crizelor economice, financiare, energetice și alimentare.

Masurile întârziate, aplicate de BNM referitor la majorarea ratei de bază a dobânzii până la 15,5 % și majorarea rezervelor obligatorii pentru băncile comerciale nu sunt suficiente pentru a scoate masa monetară de pe piață și a menține cursul valutar. Aceste decizii nu vor stimula creditarea pentru investiții sau producere cu așa rate majore la dobânzi. Este necesara diminuarea creditării pentru consum, ceia ce este specific moldovenilor care se împrumuta la rate de dobânzi mari pentru “nunți si cumetrii”, afirmă Durleșteanu.

Durleșteanu recomandă țintirea reducerii inflației trebuie în comun de către BNM, Guvern si Consiliul Concurenței, prin măsuri monetare, fiscale, monitorizare și a prețurilor de pe piață. De asemenea redresarea economica trebuie făcută prin stimulente de creditare la rate moderate sau ajutor de stat pentru investiții în drumuri, canalizare, producere, susținerea sectorului Horeca și turism și gestionarea crizei energetice, gestionarea crizei alimentare, temperarea inflației acerbe prin monitorizarea prețurilor.

În opinia fostei ministre de Finanțe e nevoie de renegocierea contractului cu Gazprom a formulei de preț, organizarea unui diagnostic-audit a datoriilor Moldovagaz, controlul cheltuielilor efectuate de Moldovagaz și incluse în tariful stabilit de ANRE. Diversificarea transparentă si corectă a surselor de achiziții ale gazelor naturale si a energiei electrice prin traderi calificați si nu amatori, gen Energocom.

Guvernul trebuie să prevadă un suport financiar pentru fertilizanți în agricultură, în caz contrar prețul produselor agricole locale nu va fi competitiv cu cele din import. Ar fi cazul ca Guvernul să ofere compensații fermierilor și producătorilor pentru resursele energetice care majorează costurile producției, facilități fiscale la distribuție și alte stimulente pentru comercializarea pe piața locala și la export”, a mai punctat Durleșteanu.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#criză #Guvern #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția de Investiții a anunțat deschiderea etapei de depunere a dosarelor pentru Programul BRIDGE Export, un instrument financiar destinat implementării strategiilor și activităților sectoriale de promovare a exportatorilor din Republica Moldova. Programul vizează eficientizarea eforturilor de promovare a exporturilor prin facilitarea accesului la resurse financiare nerambursabile, acoperind până la 60% din costurile eligibile ale proiectelor propuse.

Lansarea noii runde vine după aprobarea Hotărârii de Guvern din 4 februarie 2026, prin care a fost actualizat cadrul normativ de implementare a programului. Agenția precizează că această modificare legislativă reconfirmă angajamentul Guvernului de a sprijini sectorul privat în procesul de extindere pe piețele internaționale.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a declarat că BRIDGE Export contribuie direct la obiectivul de sprijinire a antreprenorilor: ”Este vorba de un program de ajutor de stat pentru asociațiile de business cu un buget de 60 de milioane pentru o perioadă de 3 ani pentru promovarea companiilor noastre pe piețele internaționale”.

La rândul său, directoarea Agenției de Investiții, Natalia Bejan, a subliniat că succesul Republicii Moldova pe piețele externe depinde de consolidarea sectorului privat. ”Asociațiile de business reprezintă unul dintre pilonii centrali ai acestei viziuni strategice. Asociațiile vor fi nu doar beneficiari ai programului, ci parteneri fundamentali, împreună cu care vom co-crea și implementa strategii concrete de promovare a exporturilor”, susține Natalia Bejan.

Noua rundă a programului are ca scop susținerea companiilor în procesul de accesare a piețelor internaționale prin cofinanțarea participării la expoziții și târguri, organizarea misiunilor economice, realizarea cercetărilor de piață și desfășurarea campaniilor de promovare peste hotare. Dosarele de finanțare pot fi depuse de asociațiile de profil, care acționează ca entități umbrelă pentru companiile membre și non-membre interesate să pătrundă pe noi piețe. Documentația completă și criteriile de selecție sunt disponibile pe pagina oficială a instituției.

Termenul-limită pentru depunerea dosarelor este 15 martie 2026, iar activitățile aprobate vor fi implementate în perioada aprilie 2026 – aprilie 2027. Reprezentanții Agenției de Investiții au anunțat că oferă asistență și informații suplimentare asociațiilor interesate, inclusiv prin intermediul managerului de program.

În ultimii trei ani, prin intermediul programului de granturi, Agenția de Investiții a oferit peste 8 milioane de lei pentru 46 de activități, sprijinind 20 de inițiative ale asociațiilor de business dedicate promovării exportului și internaționalizării afacerilor. Potrivit datelor prezentate, aceste inițiative au generat exporturi de peste un miliard de lei, iar majorarea bugetului pentru 2026 indică o amplificare a eforturilor de susținere a companiilor moldovenești pe piețele externe.