Cum vrea Ungaria să aducă bani în bugetul de stat? A impus o taxa excepțională companiilor

Premierul ungar Viktor Orban a anunțat o taxă excepțională pentru companii. Taxa a fost anunțată pentru a face faţă creşterii preţurilor legate de războiul din Ucraina şi de cheltuielile militare. Potrivit AFP, este de aşteptat ca taxa să aducă la bugetul de stat peste două miliarde de euro, conform unui anunţ făcut joi de guvernul de la Budapesta.

Potrivit sursei citate, taxa excepțională va viza în principal sectorul bancar şi pe cel energetic.

Guvernul speră astfel să încaseze 300 de miliarde de forinţi (760 de milioane de euro) din fiecare dintre aceste două sectoare, adică un total de 600 de miliarde de forinţi (peste 1,5 miliarde de euro), a detaliat ministrul dezvoltării economice Marton Nagy, în cadrul unei conferinţe de presă.

Impozitarea lanţurilor de retail, a companiilor de asigurări, aeriene, de telecomunicaţii şi a grupurilor farmaceutice va aduce încă 200 de miliarde de forinţi (aproximativ 500 de milioane de euro), a adăugat el.

„Nu este vorba de a profita de pe urma profiturilor, ci a excedentului de profit”, a spus Nagy.

Va fi introdusă, de asemenea, o taxă pe veniturile din publicitate, care ar trebui să aducă la buget 15 miliarde de forinţi (38 de milioane de euro), a adăugat ministrul ungar.

Aceste noi taxe, care depăşesc în total 800 de miliarde de forinţi (2 miliarde de euro), se vor aplica în 2022 şi 2023, a spus ministrul, refuzând să spună dacă ele ar putea fi prelungite ulterior.

Într-un videoclip postat miercuri pe Facebook, premierul Orban a explicat că banii obţinuţi prin această nouă taxă vor fi utilizaţi în două direcţii: întărirea armatei şi plafonarea preţurilor la energie şi apă.

Războiul şi „politica de sancţiuni a Bruxelles-ului” împotriva Rusiei au dus la o „creştere a preţurilor” care, împreună cu creşterea dobânzilor,„aduce profituri suplimentare băncilor şi multinaţionalelor”, a justificat decizia premierul ungar.

Acest anunţ vine la câteva zile după instituirea unei a doua stări de urgenţă, din cauza războiului declanşat de invazia rusă în Ucraina, în timp ce prima, legată de epidemia de COVID-19, urmează să expire marţea viitoare.

Companiile care obţin profituri suplimentare ar trebui să ajute economia Ungariei şi să contribuie la cheltuielile de apărare ale ţării, fie că este vorba de reducerea facturilor gospodăriilor sau de finanţarea apărării naţionale, a declarat joi şeful de cabinet al premierului, Gergely Gulya.

Totodată, guvernul ungar a mai anunţat joi că doar maşinile înmatriculate în Ungaria vor putea alimenta la benzinăriile în care preţurile au fost plafonate din noiembrie (în jur de 1,2 euro pe litru) pentru a descuraja astfel „turismul de rezervor”. Şoferii cu numere de înmatriculare străine vor trebui să plătească preţul pieţei, a spus Gulyas.

#taxa exeptionala #companii #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deputatul Ion Chicu critică decizia Băncii Naționale a Moldovei de a majora rata de bază de la 7,5% la 9% anual. El susține că măsura va pune presiune pe populație, mediul de afaceri și bugetul de stat, fără să rezolve principala sursă a inflației scumpirea resurselor energetice.

Potrivit lui Chicu, creșterea ratei de bază va afecta în primul rând persoanele cu credite, agenții economici care apelează la finanțare și statul, care se împrumută pentru acoperirea necesităților bugetare.

„Această majorare de la 7,5% la 9% a ratei de bază va afecta debitorii, persoanele care au credite, va afecta agenții economici, care de multe ori vând în credit, și va afecta bugetul statului”, a declarat deputatul.

Chicu pune sub semnul întrebării și eficiența măsurii în combaterea inflației. El susține că actualul val de scumpiri, la fel ca în 2022, este alimentat în mare parte de creșterea tarifelor la resursele energetice, adică de factori externi asupra cărora politica monetară are o influență limitată.

„Inflația acum, ca și în 2022, are ca factor principal de accelerare creșterea tarifelor la resursele energetice. Din câte știm, aceasta este o inflație importată”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că majorarea dobânzilor nu poate reduce direct prețurile la gaze, energie electrică sau carburanți, iar consumul de energie este relativ rigid. În opinia sa, gospodăriile nu își pot reduce semnificativ necesarul de energie doar pentru că tarifele cresc.

„Dacă omul are nevoie de 100 de metri cubi pentru a-și încălzi locuința, consumul nu se reduce foarte mult în funcție de mișcarea tarifului. Prin majorarea ratei de bază nu se pot diminua tarifele la gaz și la energia electrică”, a declarat Chicu.

În aceste condiții, el consideră că principalul efect al deciziei BNM va fi majorarea costului creditelor și a cheltuielilor statului pentru deservirea datoriei.

Banca Națională a Moldovei a decis pe 17 septembrie să majoreze rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, de la 7,5% la 9% anual. Totodată, rata la creditele overnight a fost stabilită la 11%, cea pentru operațiunile repo la 9,25%, iar rata la depozitele overnight la 7%.

BNM argumentează că înăsprirea politicii monetare este necesară în contextul intensificării presiunilor inflaționiste venite atât din partea ofertei – inclusiv prin scumpirea energiei, alimentelor și materiilor prime pe piețele externe – cât și din partea cererii interne. Banca centrală spune că urmărește reducerea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă, temperarea consumului și ancorarea anticipațiilor inflaționiste.