Slovacia șantajează Bruxelles-ul: 20 de miliarde sau blocăm sancțiunile împotriva Rusiei

Guvernul slovac condiționează aprobarea celui de-al 18-lea pachet de sancțiuni al Uniunii Europene la adresa Rusiei de acordarea unor garanții solide de securitate energetică și a unei compensații financiare de 20 de miliarde de euro, a anunțat ministrul de externe Juraj Blanár.

Potrivit oficialului, analizele executivului de la Bratislava indică „riscuri de arbitraj de până la 20 de miliarde de euro” dacă Slovacia va fi obligată să renunțe brusc la importurile de gaz și petrol rusesc. „Avem nevoie de măsuri clare pentru atenuarea consecințelor negative asupra economiei noastre”, a declarat Blanár pentru Euractiv Slovakia.

Pentru a discuta garanțiile, premierul Robert Fico intenționează să se întâlnească cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu șefa guvernului danez, Mette Frederiksen, care va prezida discuțiile privind inițiativa RePowerEU – foaia de parcurs a Bruxelles-ului pentru eliminarea dependenței energetice de Rusia.

Anunțul Slovaciei vine la doar câteva ore după ce ministrul ungar de externe Péter Szijjártó a precizat că Ungaria și Slovacia nu vor susține noul set de sancțiuni, care interzice achizițiile de gaze și țiței rusesc. Szijjártó a subliniat că măsura ar priva cele două țări de „gazul rusesc și petrolul ieftin”.

În plus, compania slovacă de stat SPP a avertizat săptămâna trecută că Gazprom ar putea solicita despăgubiri de 16 miliarde de euro dacă Bratislava reziliază unilateral contractul pe termen lung de furnizare a gazului rusesc. Premierul Fico a estimat anterior că un embargo total ar majora tarifele la gaz pentru gospodăriile slovace cu 30-50%.

Propunerea Comisiei Europene, aflată în discuție din 4 iunie, prevede: interzicerea produselor petroliere rafinate din țiței rusesc, menținerea închiderii conductelor Nord Stream, reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc de la 60 la 45 de dolari/baril, sancționarea a peste 30 de persoane și entități, inclusiv două bănci chineze ce tranzacționează cu Moscova, deconectarea a 22 de bănci rusești de la sistemul SWIFTși introducerea în „lista neagră” a 77 de tancuri petroliere din „flota din umbră” a Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Slovacia #sanctiuni #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.