Șoc total pentru mii de familii care stau la bloc! Riscă să rămână fără locuințe, dacă nu reușesc să le privatizeze

Mii de familii din Republica Moldova riscă să rămână fără locuințe dacă nu reușesc să le privatizeze în timp util.

„Unii locatari nu au reușit să-și privatizeze locuințele. O parte dintre ei sunt peste hotare, există nereguli în documente sau alte motive tehnice și birocratice. Extinderea termenului de privatizare este necesară până la sfârșitul anului 2024 sau 2025. Susținem această prelungire, potrivit inițiativei legislative care vine cu îmbunătățiri conceptuale”, a declarat Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

De la intrarea în vigoare legii privind locuințele și până în anul 2020, aproximativ 9.636 de locuințe au fost privatizate, dintre care 6.033 în municipiul Chișinău. Totuși, încă 4.882 de locuințe rămân neprivatizate.

Principalele cauze pentru neexercitarea dreptului de privatizare includ:

– Locatarii sunt plecați peste hotare;
– Lipsa mijloacelor financiare;
– Nereguli în actele necesare pentru privatizare;
– Lipsa solicitărilor din partea locatarilor cu drept de privatizare;
– Intervenții neautorizate în locuințe;
– Lipsa documentelor primare de la fostele întreprinderi de distribuire a spațiului locativ;
– Absența membrilor familiei cu drept de a iniția procedura de privatizare;
– Decesul locatarului principal cu drept de privatizare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imobil #locuinte #privatizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ideea reorganizării nivelului doi al administrației publice locale prin înlocuirea actualelor raioane cu regiuni, însă reforma ridică probleme serioase de ordin juridic, constituțional și electoral, care trebuie soluționate într-un termen foarte scurt, a declarat deputatul Ion Chicu.

Potrivit lui Chicu, odată cu reducerea numărului de primării în urma procesului de amalgamare, menținerea actualului nivel raional nu mai este neapărat justificată.

„Eu consider că este o abordare corectă în condițiile noastre, pentru că la moment și Trezoreria de Stat și alte instituții centrale pot interacționa direct cu primăriile, mai ales că după reformă vor rămâne în jur de 300. Deci nu mai trebuie un intermediar sau atâția intermediari cum erau raioanele”, a declarat Chicu.

În același timp, deputatul spune că autoritățile trebuie să explice clar ce competențe vor avea viitoarele consilii regionale și din ce surse vor fi finanțate.

„Trebuie să înțelegem până la final care vor fi competențele acestor consilii regionale, acestor regiuni. Orice administrație trebuie să aibă niște competențe, iar în afară de competențe trebuie să-i oferi și resurse financiare”, a spus Chicu.

El a atras atenția și asupra termenelor pentru organizarea alegerilor locale generale din 2027. Potrivit deputatului, cadrul legal al reformei ar trebui adoptat, promulgat și publicat cu cel puțin un an înainte de scrutin.

Chicu susține că, ținând cont de calendarul electoral, timpul disponibil pentru adoptarea întregului pachet legislativ este extrem de redus.

„Astăzi este 1 octombrie. Eu nu văd cum timp de o lună o să se parcurgă acest proces. Deci avem o problemă”, a declarat deputatul.

O altă dificultate invocată de Chicu ține de Constituție, care conține referiri la raioane și consiliile raionale, în timp ce noul model ar urma să introducă regiuni și consilii regionale.

„Noi în Constituție avem prevăzute cele ce țin de raioane, consilii raionale. Nu știu dacă este ceva scris de consilii regionale. Deci nu știu cum este posibil de modificat Constituția în toată perioada asta”, a spus Chicu.

Deputatul afirmă că aceste aspecte juridice și legislative trebuie clarificate înainte ca reforma să fie pusă în aplicare și speră că Guvernul a analizat deja soluțiile necesare.

#raioane #reforma #buget