Soluția dubioasă a Guvernului! Cum explică Spînu procurarea celor 10 milioane de metri cubi de gaz

Ieri, 29 august, Comisia Situații Excepționale anunța că a mandatat compania de stat „Energocom” să achiziționeze 10 mil. metri cubi de gaz pentru care au fost alocați 322 mil. de lei din bugetul de stat. Achiziția va fi făcută în perioade diferite la prețuri diferite: 1458,92 USD în luna august și 1881 USD pentru mia de metri cubi în septembrie. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat pentru BANI.MD că acest lucru va permite achitarea avansului către Gazprom pentru luna august.

„Achizițiile în perioade diferite se explică prin economiile pe care le-a făcut Moldovagaz. Or, în august am economist 5 mil. metri cubi și în septembrie cred că reușim să economisim încă 5 mil. de metri cubi. Respectiv cele 322 mil. de lei sunt pentru achitarea gazului, dar și pentru achitarea avansului pentru luna august, care urmează să fie achitat până la 1 septembrie”, a explicat Spînu.

Referindu-se la prețul diferit, ministrul a spus că în luna septembrie metanul va costa mai scump – 1881 dolari, în condițiile în care sfârșitul fiecărei luni se stabilește prețul pentru luna următoare.

În ceea ce privește soluția pentru luna septembrie, ministrul Spînu a declarat: „În cazul lunii septembrie vom ajunge la data de 20 și vom vedea cum vom proceda”.

Livrările de gaz în Moldova în luna august au costat 39,3 mil. USD, iar plata avansului, de circa 16 mil. USD a fost contramandată pentru 1 septembrie din cauza lipsei de bani la Moldovagaz. Respectiv cele 322 mil. de lei alocate de stat sunt echivalentul a 16,6 mil. USD, ceea ce înseamnă că Guvernul își asumă să ajute Moldovagaz să achite datoria față de Gazprom.

Fostul deputat Alexandr Slusari susține că de fapt Republica Moldova ar urma să achite de două ori pentru gazul livrat Totodată, vicepremierul Spînu respinge acuzațiile și afirmă că, de fapt Moldovagaz achită pentru gazul livrat în luna august și septembrie.

Moldovagaz nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale față de Gazprom de a achita un avans pentru livrările de gaze în data de 20 august 2022. În acest sens, Moldovagaz s-a adresat la Gazprom cu solicitarea de a amâna plata avansului până la 1 septembrie 2022. Gazprom a decis să accepte în mod excepțional această solicitare.

Neplata avansului se datorează acumulării insuficiente de bani de către Moldovagaz urmare a devierilor financiare care s-au acumulat urmare a tarifului mai mic aprobat de ANRE pentru consumatorii casnici, care în prezent este de 23 de lei.

În perioada ianuarie–iulie 2022 devierile tarifare au constituit 954 milioane lei. Mai mult, în august acestea vor constitui cca 409 milioane lei, iar în septembrie – cca 623 milioane lei. Aceste restanțe, de peste 2 miliarde lei, inevitabil urmează sa fie incluse în tariful pentru gaze achitat de consumatori. Întârzierea plăților contractuale ridică și suma datoriei față de furnizor, care deja e destul de impunătoare, și compromite relațiile între furnizorul de gaze și Moldovagaz.

#arezerva #Spînu #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokayev, a anunțat o reformă profundă a sistemului politic al țării, care prevede lichidarea parlamentului bicameral și trecerea la un legislativ unicameral, în cazul în care modificările constituționale vor fi aprobate prin referendum național. Anunțul a fost făcut pe 20 ianuarie, în cadrul ședinței Narodnîi Kurultai, desfășurată la Kîzîlorda, pe care Tokayev a calificat-o drept ultima din istoria acestui organ consultativ, scrie The Insider.

Potrivit Deutsche Welle, este vorba despre cea mai amplă reformă instituțională din 2022 încoace, când Kazahstanul a trecut deja prin modificări constituționale semnificative.

Conform planului prezentat de șeful statului, Senatul și Majilisul vor fi desființate, urmând să fie înlocuite de un parlament unicameral denumit „Kurultai”, format din 145 de deputați, aleși pentru un mandat de cinci ani. Alegerile vor avea loc exclusiv prin sistem proporțional, pe liste de partid, iar circumscripțiile uninominale, reintroduse la scrutinul din 2023, vor fi din nou eliminate.

Totodată, va fi menținută cota obligatorie pentru femei, tineri și persoane cu dizabilități pe listele de partid. Numărul comisiilor parlamentare urmează să fie redus de la 11 la 8, iar președintele legislativului ar putea avea trei vicepreședinți, față de doi în prezent.

Noul parlament va primi atribuții suplimentare, inclusiv participarea la formarea Curții Constituționale, a Camerei Supreme de Audit și a Comisiei Electorale Centrale, instituții care până acum erau în mare parte controlate de președinte.

Un alt element-cheie al reformei este lichidarea Adunării Poporului Kazahstanului, un organism consultativ creat pe vremea fostului președinte Nursultan Nazarbaev, care beneficia de locuri garantate în parlament. Tokayev a declarat că orice formă de cote speciale contravine ideii unui parlament independent, subliniind că noul legislativ „nu are nevoie de tutelă sau control”.

În locul Adunării Poporului și al Narodnîi Kurultai, președintele propune crearea unui nou organ consultativ, Halyk Kenesy (Consiliul Popular), care ar putea primi drept de inițiativă legislativă. Consiliul ar urma să fie compus din 126 de membri, reprezentanți ai organizațiilor civice, structurilor etnoculturale și autorităților locale, toți numiți de președinte.

Totodată, Tokayev a anunțat intenția de a crea funcția de vicepreședinte, care va fi consacrată în Constituție după referendum. Vicepreședintele va fi numit de președinte, cu acordul parlamentului, și va avea atribuții politice și de reprezentare, inclusiv participarea la ședințele legislativului și la contacte internaționale.

Critici: „autonomie mai degrabă simbolică”
Politologul Ivan Preobrajenski, citat de publicația The Insider, consideră că reforma va spori doar simbolic independența parlamentului:

„Tokayev își reconstruiește sistemul de putere pentru propriile obiective, inclusiv pentru tranziția politică pe care a promis-o în 2029. Eliminarea circumscripțiilor uninominale reduce riscul apariției unor deputați independenți, iar partidele sunt deja controlate de președinte. Introducerea funcției de vicepreședinte este esențială — persoana care va ocupa prima acest post va fi percepută automat drept posibil succesor al lui Tokayev”, a declarat analistul.

Pe 21 ianuarie, Tokayev urmează să semneze un decret privind crearea Comisiei Constituționale, care va elabora proiectul de modificare a Legii Fundamentale. Referendumul ar putea avea loc la sfârșitul lunii martie, iar, în cazul aprobării, alegerile pentru noul parlament unicameral ar putea fi organizate la câteva luni distanță.