Soluția dubioasă a Guvernului! Cum explică Spînu procurarea celor 10 milioane de metri cubi de gaz

Ieri, 29 august, Comisia Situații Excepționale anunța că a mandatat compania de stat „Energocom” să achiziționeze 10 mil. metri cubi de gaz pentru care au fost alocați 322 mil. de lei din bugetul de stat. Achiziția va fi făcută în perioade diferite la prețuri diferite: 1458,92 USD în luna august și 1881 USD pentru mia de metri cubi în septembrie. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat pentru BANI.MD că acest lucru va permite achitarea avansului către Gazprom pentru luna august.

„Achizițiile în perioade diferite se explică prin economiile pe care le-a făcut Moldovagaz. Or, în august am economist 5 mil. metri cubi și în septembrie cred că reușim să economisim încă 5 mil. de metri cubi. Respectiv cele 322 mil. de lei sunt pentru achitarea gazului, dar și pentru achitarea avansului pentru luna august, care urmează să fie achitat până la 1 septembrie”, a explicat Spînu.

Referindu-se la prețul diferit, ministrul a spus că în luna septembrie metanul va costa mai scump – 1881 dolari, în condițiile în care sfârșitul fiecărei luni se stabilește prețul pentru luna următoare.

În ceea ce privește soluția pentru luna septembrie, ministrul Spînu a declarat: „În cazul lunii septembrie vom ajunge la data de 20 și vom vedea cum vom proceda”.

Livrările de gaz în Moldova în luna august au costat 39,3 mil. USD, iar plata avansului, de circa 16 mil. USD a fost contramandată pentru 1 septembrie din cauza lipsei de bani la Moldovagaz. Respectiv cele 322 mil. de lei alocate de stat sunt echivalentul a 16,6 mil. USD, ceea ce înseamnă că Guvernul își asumă să ajute Moldovagaz să achite datoria față de Gazprom.

Fostul deputat Alexandr Slusari susține că de fapt Republica Moldova ar urma să achite de două ori pentru gazul livrat Totodată, vicepremierul Spînu respinge acuzațiile și afirmă că, de fapt Moldovagaz achită pentru gazul livrat în luna august și septembrie.

Moldovagaz nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale față de Gazprom de a achita un avans pentru livrările de gaze în data de 20 august 2022. În acest sens, Moldovagaz s-a adresat la Gazprom cu solicitarea de a amâna plata avansului până la 1 septembrie 2022. Gazprom a decis să accepte în mod excepțional această solicitare.

Neplata avansului se datorează acumulării insuficiente de bani de către Moldovagaz urmare a devierilor financiare care s-au acumulat urmare a tarifului mai mic aprobat de ANRE pentru consumatorii casnici, care în prezent este de 23 de lei.

În perioada ianuarie–iulie 2022 devierile tarifare au constituit 954 milioane lei. Mai mult, în august acestea vor constitui cca 409 milioane lei, iar în septembrie – cca 623 milioane lei. Aceste restanțe, de peste 2 miliarde lei, inevitabil urmează sa fie incluse în tariful pentru gaze achitat de consumatori. Întârzierea plăților contractuale ridică și suma datoriei față de furnizor, care deja e destul de impunătoare, și compromite relațiile între furnizorul de gaze și Moldovagaz.

#arezerva #Spînu #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.