Soluția dubioasă a Guvernului! Cum explică Spînu procurarea celor 10 milioane de metri cubi de gaz

Ieri, 29 august, Comisia Situații Excepționale anunța că a mandatat compania de stat „Energocom” să achiziționeze 10 mil. metri cubi de gaz pentru care au fost alocați 322 mil. de lei din bugetul de stat. Achiziția va fi făcută în perioade diferite la prețuri diferite: 1458,92 USD în luna august și 1881 USD pentru mia de metri cubi în septembrie. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat pentru BANI.MD că acest lucru va permite achitarea avansului către Gazprom pentru luna august.

„Achizițiile în perioade diferite se explică prin economiile pe care le-a făcut Moldovagaz. Or, în august am economist 5 mil. metri cubi și în septembrie cred că reușim să economisim încă 5 mil. de metri cubi. Respectiv cele 322 mil. de lei sunt pentru achitarea gazului, dar și pentru achitarea avansului pentru luna august, care urmează să fie achitat până la 1 septembrie”, a explicat Spînu.

Referindu-se la prețul diferit, ministrul a spus că în luna septembrie metanul va costa mai scump – 1881 dolari, în condițiile în care sfârșitul fiecărei luni se stabilește prețul pentru luna următoare.

În ceea ce privește soluția pentru luna septembrie, ministrul Spînu a declarat: „În cazul lunii septembrie vom ajunge la data de 20 și vom vedea cum vom proceda”.

Livrările de gaz în Moldova în luna august au costat 39,3 mil. USD, iar plata avansului, de circa 16 mil. USD a fost contramandată pentru 1 septembrie din cauza lipsei de bani la Moldovagaz. Respectiv cele 322 mil. de lei alocate de stat sunt echivalentul a 16,6 mil. USD, ceea ce înseamnă că Guvernul își asumă să ajute Moldovagaz să achite datoria față de Gazprom.

Fostul deputat Alexandr Slusari susține că de fapt Republica Moldova ar urma să achite de două ori pentru gazul livrat Totodată, vicepremierul Spînu respinge acuzațiile și afirmă că, de fapt Moldovagaz achită pentru gazul livrat în luna august și septembrie.

Moldovagaz nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale față de Gazprom de a achita un avans pentru livrările de gaze în data de 20 august 2022. În acest sens, Moldovagaz s-a adresat la Gazprom cu solicitarea de a amâna plata avansului până la 1 septembrie 2022. Gazprom a decis să accepte în mod excepțional această solicitare.

Neplata avansului se datorează acumulării insuficiente de bani de către Moldovagaz urmare a devierilor financiare care s-au acumulat urmare a tarifului mai mic aprobat de ANRE pentru consumatorii casnici, care în prezent este de 23 de lei.

În perioada ianuarie–iulie 2022 devierile tarifare au constituit 954 milioane lei. Mai mult, în august acestea vor constitui cca 409 milioane lei, iar în septembrie – cca 623 milioane lei. Aceste restanțe, de peste 2 miliarde lei, inevitabil urmează sa fie incluse în tariful pentru gaze achitat de consumatori. Întârzierea plăților contractuale ridică și suma datoriei față de furnizor, care deja e destul de impunătoare, și compromite relațiile între furnizorul de gaze și Moldovagaz.

#arezerva #Spînu #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.