Spania va testa reducerea programului de lucru pentru a crește productivitatea companiilor

16 Dec. 2022, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
16 Dec. 2022, 17:44 // Actual //  MD Bani

Spania a demarat un proiect pilot prin care ajută IMM-urile din sectorul industrial să reducă săptămâna de lucru a angajaţilor, cu cel puţin o jumătate de zi, fără ca salariile să aibă de suferit, în încercarea de a creşte productivitatea, transmite Reuters.

Companiile care solicită ajutoare trebuie să pună la punct modalităţi prin care să crească productivitatea, astfel încât să fie contracarate depăşirile de costuri salariale, a precizat Ministerul spaniol al Industriei, într-un comunicat de presă difuzat vineri, în care prezintă programul de 10 milioane de euro.

Aceste îmbunătăţiri de productivitate ar trebui implementate pe parcursul unui an, iar companiile trebuie să menţină programul cel puţin doi ani.

Dezbaterile cu privire la aşa-numitul „model scandinav”, care susţine că productivitatea va creşte dacă programul de lucru este redus, nu sunt ceva nou, dar au fost reluate în perioada crizei COVID-19 în rândul companiilor, sectorului public şi politicienilor.

În primul an al proiectului, Guvernul spaniol va finanţa, parţial, costurile cu salariile ale companiilor care reduc programul de lucru şi va ajuta de asemenea la finanţarea programelor de pregătire şi a costurilor cu măsurile destinate îmbunătăţirii productivităţii.

Numai angajaţii cu contract permanent de muncă în regim full-time vor putea face parte din acest program, iar femeile ar trebui să fie reprezentate în funcţie de ponderea lor în forţa de muncă a companiei, scrie Agerpres.

Cel puţin 30% din forţa de muncă trebuie să îşi reducă programul de lucru, dacă o companie are până la 20 de angajaţi, în timp ce în cazul firmelor care au între 21 şi 249 de salariaţi cel puţin 25% dintre aceştia trebuie să fie incluşi într-un astfel de plan.

Grupul spaniol de telecomunicaţii Telefonica le-a oferit deja angajaţilor săi oportunitatea de a lucru patru zile pe săptămână, prelungind un program pilot care iniţial a implicat aproximativ 150 de angajaţi, dar în schimb trebuie să accepte o reducere cu 12% a remuneraţiei.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!