Spania vrea să devină hub-ul energetic al Europei

Spania are ambiţia să devină hub-ul energetic al Europei şi face în prezent campanie pentru construcţia unui gazoduct care să treacă prin Pirinei, în ideea că acesta ar putea servi în cele din urmă la exportul de hidrogen verde, prezentat ca energia viitorului, domeniu în care Madridul doreşte să fie unul dintre campioni, relatează luni France Presse, citat de Agerpres.

Criza energetică prin care trece UE se anunţă a fi tema principală a discuţiilor preconizate pentru marţi la Castelul Meseberg (la nord de Berlin) dintre cancelarul german Olaf Scholz şi premierul spaniol Pedro Sanchez, care speră ca sprijinul Germaniei să permită învingerea reticenţei Franţei privind construirea acestei infrastructuri.

Proiectul de gazoduct se numeşte Midcat – abreviere de la Midi (sudul Franţei) şi de la Catalonia (nord-estul Spaniei), cele două regiuni pe care le-ar conecta – şi ar permite Spaniei, dar şi Portugaliei, să transporte gaze, venind sub formă de GNL din SUA sau Qatar, spre Europa Centrală prin Franţa.

Lansat în 2013, acest proiect a fost abandonat în 2019 de Paris şi Madrid din cauza impactului său asupra mediului şi a interesului economic scăzut. Dar războiul din Ucraina şi ameninţările Rusiei de a opri livrările de gaze către UE au readus proiectul în atenţie.

Problema pentru Madrid este lipsa de interes în continuare a Parisului pentru proiect. În faţa acestei situaţii, premierul spaniol s-a declarat pregătit să înlocuiască Franţa cu Italia printr-un gazoduct submarin.

„Dacă planul A eşuează, va trebui să căutăm un plan B. Iar un plan B” constă într-o ‘interconexiune energetică între peninsula iberică şi Italia’ care să lege Barcelona de Livorno, a declarat el miercuri.

Ministrul spaniol al tranziţiei ecologice, Teresa Ribera, a confirmat joi la postul de televiziune local Antena 3 că acest plan B este în studiu, dar a apreciat că Midcat – care nu va putea fi construit până la iarnă, dar ar putea deveni ‘operaţional în toamna-iarna 2023-2024’ – este proiectul ‘cel mai facil’ pentru a ‘ajuta Europa’ în privinţa aprovizionării cu gaze.

‘Nu este o chestiune bilaterală între Spania şi Franţa. Este vorba de o construcţie europeană’, a declarat ea într-un interviu publicat luni de cotidianul El Mundo, lansând o înţepătură la adresa Franţei: ‘Mă întreb unde este sentimentul ei european’.

În orice caz, Berlinul apreciază favorabil proiectul Midcat. De aici şi invitaţia lui Pedro Sanchez de a participa marţi la o reuniune a guvernului german. Scholz a afirmat la 11 august că acest gazoduct „ne lipseşte astăzi în mod dramatic”, căci „ar contribui masiv la atenuarea şi destinderea situaţiei legate de aprovizionare”.

Spania dispune de şase uzine de regazeificare GNL, ceea ce o face ţara cu cea mai mare capacitate de regazificare din întreaga UE. Portugalia are una. Peninsula dispune, prin urmare, de infrastructura necesară pentru a deveni un hub în materie de distribuire a gazelor spre restul Europei.

Desigur, pentru aceasta Franţa ar trebui să realizeze partea sa din Midcat. În această privinţă, Sanchez mizează pe capacitatea de persuasiune a Berlinului pe lângă Paris.

Dar Spania ţinteşte şi mai departe: Midcat ar putea servi în cele din urmă pentru exportul de hidrogen verde, un sector în care ţara pretinde că devine o referinţă mondială datorită energiilor sale regenerabile.

Hidrogenul verde îşi trage numele de la electroliza apei (separarea moleculelor din apă cu ajutorul curentului electric) care permite producerea acestuia prin utilizarea de energie electrică de origine regenerabilă.

„Spania va deveni primul hub mondial pentru transportul de hidrogen verde (…), ceea ce reprezintă viitorul economiei europene”, a afirmat recent preşedintele organizaţiei patronale din Catalonia, Josep Sanchez Llibre.

„Proiectul Midcat este un proiect pe termen lung”, a declarat săptămâna trecută ministrul preşedinţiei, Felix Bolanos, considerat mâna dreaptă a premierului. „Ideea este că, pe termen mediu şi lung, gazoductul va putea transporta hidrogen verde şi chiar hidrogen albastru”, produs din metanul conţinut în gazul natural.

În acest context, Pedro Sanchez „trebuie să preia comanda” pentru ca Spania să devină „interconexiunea majoră europeană şi mondială pentru gaz şi hidrogen”, iar în acest scop „trebuie să caute sprijinul germanilor”; a apreciat la rândul său Josep Sanchez Llibre.

#Energie #Spania #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile pregătesc lichidarea mai multor întreprinderi de stat inactive sau aflate de ani buni în insolvabilitate, în cadrul unui proces amplu de restructurare și eficientizare a sectorului public, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari.

Potrivit lui Cojuhari, procedura de triere a întreprinderilor de stat a fost finalizată încă în decembrie 2023, iar companiile au fost împărțite în cinci categorii, una dintre acestea incluzând întreprinderile ce urmează să fie lichidate.

„Din aceste întreprinderi fac parte întreprinderile care sunt de mai mult de 10 ani în insolvabilitate, sunt întreprinderi inactive. Unele dintre ele nu au nici active la bilanț, nu au datorii și nu au activitate de mai mulți ani. Aceste întreprinderi trebuie să fie lichidate”, a declarat șeful APP.

Oficialul a precizat că instituția lucrează deja la mai multe proiecte de hotărâri de Guvern care prevăd fuziunea sau lichidarea unor întreprinderi de stat. Documentele sunt deja publicate pe platforma Particip și pe site-ul APP.

„Noi avem doar în insolvabilitate circa 60 de întreprinderi, la fel sunt și circa 20 de întreprinderi inactive. Ele există, dar din anii 2015, 2018 sau 2020 sunt inactive”, a spus Cojuhari.

Directorul APP susține că viziunea Guvernului este ca statul să păstreze în proprietate doar întreprinderile considerate strategice, în timp ce companiile mici și nefuncționale generează doar costuri suplimentare pentru administrare.

„Noi nu trebuie să avem astfel de întreprinderi. Viziunea Guvernului este de a avea în proprietate doar întreprinderi strategice și considerăm că nu trebuie să avem întreprinderi foarte mici, deoarece acestea sunt doar costuri suplimentare pentru administrare”, a afirmat acesta.

Întrebat despre costurile lichidării, Cojuhari a subliniat că statul nu intenționează să achite datoriile istorice ale companiilor din bugetul public.

„Noi nu vorbim de achitarea acestor datorii din bugetul de stat. Astfel de discuții nu există”, a declarat directorul APP.

Potrivit lui, întreprinderile care mai dețin active, precum terenuri sau clădiri, vor trece prin proceduri legale de valorificare. În cazul companiilor aflate în insolvabilitate, bunurile vor fi incluse în masa debitoare și gestionate conform procedurilor judiciare.

Roman Cojuhari a mai spus că procesul de lichidare va dura diferit de la un caz la altul, în special pentru întreprinderile aflate în procedură de insolvabilitate, unde deciziile depind de instanțele de judecată și administratorii autorizați.

Totuși, APP și-a stabilit obiective concrete până la sfârșitul anului 2026. „Noi trebuie să lichidăm 10 întreprinderi de stat și trebuie să reorganizăm 15”, a declarat șeful instituției.

Conform datelor din aprilie 2026, statul deține participații în 225 de companii din Republica Moldova iar 161 dintre aceste companii au forma clasică de organizare de întreprinderi de stat.