Sprijin financiar din Germania: Republica Moldova va primi 24,4 milioane € pentru dezvoltarea țării

Germania va oferi Republicii Moldova asistență suplimentară gratuită de 24,4 milioane de euro pentru dezvoltarea țării și sprijinirea parcursului european

Germania va oferi Republicii Moldova o asistență suplimentară de 24,4 milioane de euro, sub formă de grant, pentru sprijinirea procesului de aderare la UE și modernizarea țării. Despre aceasta a anunțat Ambasadorul Germaniei în Republica Moldova, Hubert Knirsch, în cadrul unei întrevederi cu prim-ministrul Alexandru Munteanu.

Acordurile pentru recepționarea finanțării urmează să fie negociate și semnate în perioada următoare. Germania va oferi 14,4 milioane de euro asistență tehnică pentru sprijinirea procesului de aderare, construirea unei economii puternice și inovatoare, cooperare tehnică pentru îmbunătățirea serviciilor locale, proiecte implementate de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ). Alte 10 milioane de euro vor fi acordate pentru proiectul „Protecția copiilor și accesul la servicii de apă, sanitație și igienă, de sănătate și sociale pentru refugiații ucraineni și comunitățile gazdă din Republica Moldova”, implementat de Banca Germană de Dezvoltare KfW și UNICEF.

Șeful Executivului a mulțumit pentru acest sprijin suplimentar, menționând contribuția semnificativă a Germaniei la Fondul de reducere a vulnerabilității energetice, din care se achită compensațiile la energie.

Cei doi oficiali au discutat oportunitățile de extindere a colaborării economice, Germania fiind unul dintre principalii parteneri comerciali și investitori ai Republicii Moldova. A fost salutată organizarea Forumului de Afaceri Germania–România–Moldova, care va avea loc la 27 noiembrie curent la Stuttgart și care va reuni comunitățile de afaceri din cele trei țări. În prezent, în Republica Moldova activează 429 de companii cu capital german, inclusiv investitori și angajatori majori precum Dräxlmaier, Steinel, Südzucker, Gebauer&Griller și Kaufland. Conform datelor din 2024, Germania este al șaselea partener comercial al Republicii Moldova.

Un alt subiect important al discuțiilor a vizat cooperarea în domeniul educației, Germania fiind modelul și partenerul țării noastre în implementarea învățământului dual. Părțile au exprimat susținerea pentru deschiderea unui birou de legătură al Institutului Goethe la Chișinău, o inițiativă care va contribui la intensificarea schimburilor culturale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.